Potemkin, Universitatea si o strabunica

Cartea postala de mai jos reprezinta o piesa speciala a colectiei mele. Vederea reprezinta una din cele mai reprezentative monumente din Iasi: primul sediu al Universitatii Al. I. Cuza.

[singlepic=92,320,240,,center]

Cladirea primului asezamant universitar din Romania (momentan ocupata de Universitatea de Medicina si Farmacia Gr. T. Popa) a fost construita de catre Matei Cantacuzino in 1760 si vanduta lui Costache Ghica in 1792.

Primul episod care va propulsa acest palat in istorie este stabilirea aici in 1789 a cartierului general al cneazului Grigori Aleksandrovici Potemkin, comandantul armatei ruse stabilite la Iasi (suntem in timpul razboiului ruso-turc). Amant al Ecaterinei a II-a, supranumita Ecaterina cea Mare, o figura emblematica pentru istoria Rusiei Moderne, cneazul Potemkin a facut multa valva in randul nobilimii moldovene prin bancheturile nemaivazute de ieseni. Aici a fost adus pentru prima oara fastul curtii imperiale ruse si s-a dat tonul emanciparii boierimii moldovene. Acestia au inceput sa iasa din izolationismul auto-impus si au inceput sa aiba acces la tot ce inseamna Iluminismul European.

De altfel, in tipografia de propaganda a lui Potemkin a fost editat primul ziar de pe teritoriul actual al Romaniei: „Courier de Moldavie”. Primul numar a aparut la 18 februarie 1790. Desi anuntata ca bilingva – romana si franceza – gazeta va oferi in timp numai in limba franceza informaţii despre revoluţia de la 1789, ştiri diverse precum si traduceri foiletoane din aparitiile timpului.

Generalul a fost un cuceritor, seducand multe sotii si fiice de boieri pamanteni. De altfel, moartea cneazului, survenita in 1791 nu departe de Ungheni, in locul numit Crasma lui Talpa, se pare ca ar fi o razbunare a moldovenilor, satui de aventurile amoroase ale acestuia prin Iasi.

Urmatorul episod interesant este gazduirea aici a lui Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eteriei in timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Generalissimul Ipsilanti era un fost general din garda Imperiala a Rusiei, fiul lui Gheorghe Ipsilanti, fost domnitor fanariot la Iasi (1799- 1801) si la Bucuresti (1802- 1806). Participase la razboiul Rusiei de aparare impotriva lui Napoleon, din anul 1813, pierzandu-si un brat. Are influenta si in Basarabia, sora lui fiind căsătorita cu guvernatorul civil din aceasta provincie. Acolo aveau si mosiile.

Eteria a fost organizata pentru emanciparea si eliberarea Greciei de sub Imperiul Otoman si avea o puternica influenta in Moldova, datorita prezentei aici a domnitorilor fanarioti, multi dintre ei fiind greci. De altfel grecii au constituit una din cele mai puternice comunitati etnice din capitala Moldovei in secolele XVII – XIX, punand umarul la dezvoltarea tarii, prin infiintarea de scoli, tiparnite, etc. Infrangerea finala a Eteriei a avut loc tot in Moldova, in batalia de la Ungheni. Acest moment a constituit inceputul sfarsitului pentru influenta greceasca din Moldova.

Revenind la palatul nostru, dupa revolutia de la 1848 cladirea a devenit proprietatea familiei Rosetti-Roznovanu (aceeasi familie care detinea cladirea actualei Primarii a Iasiului). In anul 1860, Ruxandra Roznovanu a dotat palatul pentru a deveni sediul primei universitati moderne din Romania. La inaugurare (26 octombrie 1860), a participat insusi domnitorul Al. I. Cuza, insotit de cei mai inalti demnitari ai statului, in frunte cu primul ministru Mihail Kogalniceanu. In urmatorii ani, aici s-a deschis primul sediu al Bibliotecii Universitare (unde a fost bibliotecar Mihai Eminescu) si Pinacoteca Nationala din Iasi (Muzeu de Arta).

Vechea constructie nemaindeplinind criteriile cerute, se impunea constructia unei noi Universitati. In 1897 a fost inaugurat actualul sediu al Universitatii, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Construita pe vechiul amplasament al Teatrului National, ars in februarie 1888, cladirea a fost proiectata de arhitectul elvetian Louis Blanc. La inceput cuprindea numai corpul central. Celelate corpuri au fost adaugate in anii ’30, proiectant fiind Ion Pompilian.

Micul arc de triumf din fata vechii universitati, numit „Usa Nadejdii” (toti studentii treceau pe sub ea sperand ca vor promova examenele) a fost inaltat ca poarta de acces in 1793, in timpul domniei lui Alexandru Callimachi. Inca mai are pe frontispiciu stema Moldovei cu capul de bour.

Revenind la vederea noastra, piesa a fost editata de Editura A.D. Maier & D. Stern, cu sediul in Bucuresti, Pasajul Vilacrois. In ianuarie 1912 a fost circulata in Dolhasca, judetul Suceava, destinatar fiind stra-strabunica mea , invatatoarea Ecaterina Holban (nascuta Petrescu).

[singlepic=93,320,240,,center]

Aceasta este istoria unui petec de hartie. O poveste frumoasa, impregnata cu generali, revolutii, palate si o strabunica.

2 thoughts on “Potemkin, Universitatea si o strabunica

  1. Salutari!Foarte concisa si plina de informatii descrierea;un petec de hirtie cu o valoare emotionala fantastica;caligrafia cartii postale este superba.Te invidiez ptr o astfel de colectie!

  2. I was awfully pleased to look for this web site.I wanted to thank you for this superb look at!! I most certainly enjoying every single small bit of it and I have you bookmarked to check out new stuff you submit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *