Un Eiffel de Iasi

Invelit in mantia sa, statea in fata unor dugheni de lemn si visa cu ochii deschisi. Un teatru se ridica aievea. Rochii de seara elegante si jobene scanteietoarei se perindau prin fata-i.
Primarul iesean Scarlat Pastia statea in Piata Unirii de astazi in anul 1878 si visa la un teatru modern, care sa adaposteasca piesele romantice ale vremii.

„Otelul” Traian

Multumit de calitatea podului de peste Prut de la Ungheni, terminat in 1876, Scarlat Pastia apeleaza la acelasi arhitect si constructor: Gustave Eiffel, creatorul turnului cu acelasi nume din Paris. Lucrarile incep in 1879 si se termina in 1883.

Constructia, revolutionara pentru timpul ei era bazata pe o structura metalica, avand coloane de fonta si platforme metalice. Vremurile fiind grele insa iar galbenii masurati si imprumutati de la Creditul Urban, cladirea este transformata in hotel, daruitor de profituri mai indestulatoare. Astfel a luat fiinta Grand Otel Traian.

hotel_traian_1.jpg

hotel_traian_2.jpg

hotel_traian_3.jpg

hotel_traian_4.jpg

Visul lui Pastia nu moare insa definitiv. In 1896 au loc aici primele reprezentatii cinematografice din Iasi: din program: „Dragonii din escorta tarului” si „Furtuna pe mare”. In cateva luni se va inaugura Teatrul National de astazi, pe temeliile vechii primarii. In plus, inca din 1884, I.L. Caragiale citeste in „otel” „O noapte furtunoasa” cu prilejul centenarului rascoalei lui Horia. Cultura vremii era apreciata de traitorii bremii, toti infometati de o noua Romanie.

Hala de Peste

Dar inainte de aceste momente, in 1873, pe vremea primarului Nicolae Gane, arhitectul Gusteve Eiffel si-a demonstrat inca o data maestria in Hala de Zid si Fier (ulterior Hala de Peste). Construita pe locul fostei piete Sfanta Vineri si daramata in 1988 hala avea tot structura metalica si a fost una din cele mai mari piete din Iasi.

piata_halei.jpg

piata_halei_2.jpg

Era situata pe aproximativ locul Halei Centrale de astazi, langa fosta Biserica Sfanta Vineri. Urme ale structurii gandite de Eiffel pot si observate si azi.

piese-hala-de-peste.jpg

Iluminismul francez a gasit prin Eiffel un teren fertil in Iasi. Un teren prolific si intesat de comori ascunse precum cele de mai sus. Bogatii ascuse sub o patura groasa.

De nepasare.

11 comentarii la “Un Eiffel de Iasi

  1. Foarte interesant post-ul ! Dar n-am inteles, Eiffel a desenat Hotelul Traian sau l-a si construit ?
    Felicitari pentru blog !

  2. Salut. Nu reușesc să găsesc fragmentul vechi din fost Hala de pește. Am încercat să-mi dau seama după clădirea din spate, am crezut că e liceul Vasile Alecsandri. M-am înșelat. Dă-mi un punct de reper sau ce clădire se află în spatele ei. Mulțumesc.

  3. E o poveste lunga si jenanta. Din spusele domnului Baroi, acel „monument” a gost amplasat in mod gresit in parcul din fata Teatrului national, in preajma monumentului lui Avram Goldfaden. In spate e caminul Mitropoliei.
    Dupa ceva scandal (la inceputul anilor 2000 dar nu stiu exact cand) monumentul a fost scos, dar nu a mai fost reamplasat (din cunostintele mele) pe un amplasament corect. Probabil se afla printr-o boxa undeva.
    Daca afli mai multe, te rog da-mi si mie un semn.

  4. În primul rând, Hala mare și Hala de pește n-au fost una și aceeași clădire. Hala mare (care se vede parțial în pozele de mai sus), proiectată de Eiffel, avea într-adevăr structură metalică și se afla în zona platoului din fața actuale Hale Centrale. Piața subterană actuală se află în beciurile fostei Hale. Hala mare s-a prăbușit în anii ’60, din cauza zăpezii depuse în urma unor ninsori abundente.
    Hala de pește era o clădire mai mică, situată aproximativ pe locul actualei clădiri a Finanțelor Publice. Aceasta, într-adevăr, a fost demolată în 1988.
    În al doile rând, fragmentul din structura metalică a Halei mari se află în prezent în fața Facultății de Construcții.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *