E lung. Dar totusi scurt. Parca ti-ai mai dori sa treci o data prin el. Parca ti-ai dori ca toate satele sa fie la fel. La fel de vechi. Dar totusi parca noi.

Niciodata nu mi-a parut un sat mai viu decat in acea seara de sambata. Mi-as fi dorit sa fie mai lung, si toate casele sa fie incolonate la sosea. Dar eu sa ma inchin la ele si sa le multumesc pentru prezenta lor prin Bucovina, de multe zeci de ani.

Maliniul e un sat aparte. Gospodari deosebiti, ei au ales sa nu-si darame casele si sa faca loc unor vile insipide si gri. Si-au pastrat vechile locuinte ca pe niste bijuterii in sipetul bunicii.

Mi-as fi dorit ca toate satele sa fie la fel. Fara vile fade, inghetate intr-o mlastina fara sfarsit. Doar casutele sa ne zambeasca din gradinile bogate.

Sate vii.

Ca Maliniul.

Tweet This Post  Facebook

Asa cum nu se mai intalnesc in vremurile noastre.

Stateau posomarate dar mandre intr-un sat-margaritar: Cornu Luncii.

Pacat ca in aceste vremi se poarta falseturile.

Tweet This Post  Facebook

Ca domeniu aparte al culturii romane, arhitectura populara ocupa un loc aparte in cunoasterea civilizatiei moldovenesti si nu numai.

Casa de mai jos, localizata in satul Cotic din Judetul Vaslui, reprezinta un model al arhitecturii moldovenesti de campie.

Rareori inalte, doar cu un singur cat, constructiile aveau aproape intotdeauna o prispa in fata. Deasemenea, un alt element definitoriu ar fi foisorul de la intrarea principala, care ia uneori numai forma unei platforme suprainaltate. Decorul casei este mai degraba pragmatic, lipsind elementele ornamentale. Doar “soarele” troneaza deasupra scarilor, element ce sugereaza lumina si deschidere. In Tara de Sus soarele este inlocuit de “ochiul neadormit” ce ia conturul unei guri de aerisire a podului, in forma migdalata. Acesta are rol de protectie, veghind la siguranta casei si a locuitorilor ei.

Doua din principiile arhitecturii taranesti in general sunt adecvarea scopului si integrarea in peisaj. Prima caracteristica se realizeaza prin compartimentarea interioara. Avem aici doua camere, din care una de zi, iar cealalta pentru zestre si musafiri de vaza.
Al doilea principiu este realizat prin culoarea exterioara. Acest albastru este specific satelor de fosti razesi si denota libertate si identitate. Nu trebuie uitata nici latura religioasa, aceasa nuanta sugerand apropierea de “ceruri”.

Aceste elemente arhitecturale se gasesc si in casele boieresti. Numai ca aici lemnul este inlocuit cu piatra tencuita, stalpii de lemn ai pridvorului devin coloane de piatra, scarile devin monumentale iar casa capata proportii direct proportionale cu rangul familiei.

Odata cu aparitia influentei straine, arhitectura moldoveneasca veche este tarata in noroi. De la acest nivel are insa puterea sa ne scoata in cale bijuterii inestimabile.

Ce bine ar fi daca le-am putea incuia in cufarul bunicii !

Tweet This Post  Facebook

Incep astazi o noua serie de articole. Desi nu sunt un specialist, voi prezenta viziunea mea in legatura cu valorile arhitecturii romanesti. In mod special arhitectura rurala.

Astazi o constructie din satul Valea Putnei, comuna Pojorata, judetul Suceava.

In Bucovina intalnim doua sisteme constructive europene. Primul este modelul imbinarii orizontale de barne (Blockbau), numit in zona “coada de randunica”. Casa de fata reprezinta acest sistem. Barnele sunt ingemanate la colturi, formand o structura de rezistenta elastica. Este modelul de constructie cel mai intalnit, avand avantajele rapiditatii si simpliatii constructiei

Al doilea sistem este denumit “Fachwerk” si este format dintr-un schelet portant de lemn care este umplut cu barne de lemn. Acesta este mai putin intalnit, datorita complexitatii executiei si a costurilor mai mari.

Este usor de inteles de ce in zona lemnul este elementul primordial: abundenta si usurinta modelarii. De altfel in zona circula o vorba: “daca nu esti atent iti creste bradul in farfurie”

Din punct de vedere geografic, amandoua aceste stiluri fac parte din arhitectura nordica europeana.

Revenind la casa noastra, fiind situata intr-o zona de munte, este sprijinita pe un pat de lespezi de rau. Este ceea ce intelegem acum prin hidroizolatie. Pridvorul (cerdacul) de la intrare reprezinta unul din simbolurile zonei.
Din punct de vedere volumetric, constructia nu ofera surprize: doua camere simple. Cea cu doua geamuri este incaperea de zi, cu rol polivalent: dormitor, bucatarie, camera de oaspeti. Cea mica este “camera buna” in care se pastrau lucrurile de valoare, in spcial zestrea copiilor.

Prezenta a doar unui horn ne duce cu gandul spre o familie obisnuita. Casele cu mai multe hornuri apartineau familiilor mai instarite, din cauza costurilor mai mari de constructie si a “fumaritului” (impozitul pe numarul de hornuri, elimininat ulterior din codul fiscal austro-ungar).

Acoperisul este din dranita, intr-o panta accentuata, specifica zonelor de munte, cu precipitatii bogate.

Pe parcursul timpului arhitectura a fost unul din principalele elemente lovite de “modernizare”. Cu toate acestea, se mai gasesc asemenea “comori ascunse” printre munti si dealuri. Am nevoie de ajutorul vostru pentru a fi descoperite si promovate.

Daca aveti cunostinta de asemenea bijuterii, astept fotografii sau coordonate pe mircea@giosan.ro

Tweet This Post  Facebook