Arhive categorie: Destinaţii surpriză

giosan-ro_harta_bucovina_1933

Bucovina in cartografia secolului al XIX-lea

Cine ma cunoaste destul de bine stie ca detin o colectie respectabila de harti vechi cumparate/adunate de-a lungul timpului din toate sursele posibile. Insa cele mai dragi imi sunt hartile care reprezinta vechea si dulcea Bucovina. Nimic nu ma relaxeaza mai mult decat privitul acestor opere de arta. Cand voi fi destul de statornic toate aceste capodopere isi vor gasi linistea in ramele pe care le merita. Pana atunci insa m-am gandit sa impartasesc aceasta bucurie si cu voi. Astfel, le-am scanat cu setarile cele mai performante si le-am facut publice. Numai asa vor fi apreciate la adevarata lor valoare. Fiecare bucovinean care se respecta ar trebui sa aiba macar un astfel de tablou in casa, pus la loc de cinste.

Fisierele sunt mari, deci trebuia sa va inarmati cu rabdare. Tot ce trebuie sa faceti este sa dati click pe linkul respectiv iar apoi sa apasati butonul download, situat in centrul paginii.  Le puteti printa fara probleme chiar si in format A2.

Asadar iata-le.

O harta austriaca extrem de detaliata cu sudul Bucovinei, editata in 1889 de casa „Artaria und Co.” Putem distinge foarte clar orase precum Suceava (cu denumirea austro-ungara Suczawa) sau Radauti (Radautz) dar si toate celelalte localitati precum Solca (Solka), Sucevita (Suczawitza), Voivodeasa (Furstenthal), Patrauti (Petrautz), Burdujeni (Burduscheny), etc. (link aici)

O harta topografica poloneza editata in limba romana de Institutul Geografic din Varsovia in 1933, care cuprinde nordul Bucovinei. Calitatea este remarcabila, harta continand in detaliu localitati ca Broscautii Vechi, Stanestii de sus, Vascauti, Banila pe Ceremus sau Mamaestii Vechi, dar si toate celelalte asezari, mai mici sau mai mari. (link aici)

O alta harta austro-ungara editata in 1903 de Institutul Geografic Militar din Viena. Lucrarea cuprinde Vestul Bucovinei, mai exact zona Poiana Stampei (Poeana Stampi), Dorna Candreni (Dorna Kandreny), Iacobeni (Jacobeny), Ciocanesti (Czokanestie), etc. (link aici)

Aproximativ aceeasi zona este cuprinsa intr-o alta harta, de aceasta data mai veche, mai exact din 1875. In plus putem distinge granita cu Moldova (Moldau) si cateva localitati din Transilvania, cum ar fi Rodna Noua sau Ilva Mare.  (link aici)
Sudul Bucovinei este desenat extrem de frumos in aceasta harta,editata tot de casa „Artaria und Co.”din Viena undeva inainte de 1880. Toate localitatile bucovinene sunt prezente: Campulung-Moldovenesc (Kimpolung Moldansch), Prisaca Dornei (Eisenau), Gura Humorului (Gurahumora), Cacica (Caczyka), Partestii de Sus (Partestie Ober) si multe altele. De asemenea harta contine si localitati din Principatele Romane: Falticeni (denumit atunci Folticeni si scris in fonetica austro-ungara Toltitscheny), Slatina (Kloster Slatina), Gainesti (Geinesty), Malini (Meliny) sau Radaseni (Redescheny).  (link aici)

Urmatoarea harta urmareste zona Campulung Moldovenesc si este editata in 1894 de acelasi Institutul Militar  Geografic din Viena. Toate satele din jur sunt reprezentate: Pojorata (Pozoritta), Frumosu (Frumosa) sau Vatra Moldovitei (Watra Moldawica). (link aici)

Nu in ultimul rand, va prezint aici o harta reusita cu zona Suceava (Suczawa) editata in 1914. Fiecare localitate este desenata in cele mai mici detalii. Exemple: Ipotesti (Ipotestie), Bosanci (Bossancze), Itcani (Neu Itzkany), Comanesti (Komanestie), Paltinoasa (Paltinossa), Partestii de Jos (Unterpestie) si multe altele. (link aici)

Daca sunteti bucovineni faceti-va o onoare si inramati una din aceste harti la loc de cinste. Daca aveti prieteni bucovineni faceti-le cadou acest articol si bucurati-i cu aceste capodopere. Crampeie de istorie de care ar trebui sa fim mandri.

Locuri ce ar trebui promovate prin toti porii.

 

Frumoasa care nu mai e

Mai tineti minte casa bunicilor lui Ionel Teodoreanu?

Am fost unul din putinii norocosi care au avut ocazia sa o viziteze si pe dinauntru. V-am impartasit si voua bucuria. Dar se pare ca prea tarziu.

Din pacate, casa a disparut. A fost demolata complet.
Una din cele mai celebre case din literatura si cultura romana nu mai e.

Strada e acum parca stirba. Nu mai are acelasi farmec. Doar Barbu Lautaru o mai vegheaza. Asta pana se mai gaseste un rechin imobiliar sa-l dezgroape si sa-l trimita mai la margine.

Trist…

Opt ai mei

GPS-ul vorbeste singur. Nici nu-l mai ascult. Masina parca e fermecata. Sunt pentru prima data pe aceste meleaguri, dar parca recunosc fara cusur peisajele. Franturi ale memoriei ma incearca si-mi dau aripi.

Eroii

Sunt in orasul Mons din Belgia. Continui sa scotocesc dupa comorile romanilor, ascunse si pe aceste plaiuri.

Caut un cimitir. Intuirea vie m-a ajutat si il gasesc fara sovaiala.

In cimitirul cu pricina sunt inhumati 8 soldati romani. Conform Oficiului National pentru Cultul Eroilor, au ajuns aici in prizonierat, in 1917, direct de pe frontul din Transilvania.

dscf1323s.jpg

8 suflete care si-au dat duhul departe de tara, uitati de tara si nestiuti de familie.

Ospitalitatea belgiana s-a rasfrans si asupra lor, locurile de veci fiind bine ingrijite. Bucuria este imediat inlocuita de o tristete stramba. Preocuparea belgienilor pentru eroii straini e mai adanca decat cea pe care multi romani o au pentru eroii proprii.
Cine stie ce destine ar fi avand acesti romani? Ce aventuri i-au incercat in cei 2 mii de km? Din ce zone ale tarii or fi fiind?
Recunoaste cineva aceste nume? Nicolae Toma, Apreutesei Tudor, Leulescu Ion, Zamfir Iordache, Ambrozanu Comstantin, Paslaru Stefan, Mandache Ion, Radu Dumitru? Poate le putem reconstitui destinele.

Tintirimul

Intotdeauna mi-au placut cimitirele eroilor. Mereu am privit dincolo de tragediile razboiului, ale lor si ale familiilor lor. In ochii mei, adevarul politic se ofileste in fata acestor morminte.

Lumanarea pe care am aprins-o a inceput sa bea cu nesat aerul din jur. Vantul a contenit. Ascultam linistea si ma gandeam la cele 8 cruci. La cei 8 de-ai mei.

La cum s-au nevoit si s-au prapadit ei pentru mine.

dscf1312s.jpg

dscf1313s.jpg

dscf1319s.jpg

dscf1314s.jpg

dscf1316s.jpg

dscf1319s.jpg

dscf1318s.jpg

dscf1313s.jpg

Bucovina mea din ochii lor

Cateva bucati de hartie roasa de vreme. Fetze care imi par cunoscute. Costume populare pe care le admir in fiecare duminica la bisericile din Bucovina Mea.

Costume bucovinene in cartofilie

Carti postale trimise acum un secol. Vesti mai bune sau mai rele.
Sentimente. Caligrafie ireprosabila. O limba romana arhaica.Costume populare pline de lumina. Sau lumina vine de la fetzele personajelor?

costum_1.jpg

costum_2.jpg

costum_3.jpg

costum_4.jpg

costum_5.jpg

costum_6.jpg

costum_7.jpg

costum_9.jpg

costum_10.jpg

costum_11.jpg

Intr-o Bucovina ocupata, oamenii din aceste carti postale sunt darzi si mandri. Li se oglindesc in ochi Obcinile si orizonturile largi. Intr-o provincie extrem de multiculturala, romanii au avut incapatanarea de a nu-si pierde valorile. Au luptat cu cea mai teribila arma de rezistenta: traditiile. Nu e un caz singular. Multe din provinciile Imperiului Autro-Ungar, colonizate cu populatii alogene si-au pastrat identitatea (Banat, Piemont. etc). Timpul a demostrat ca traditiile (cu toate formele ei in arhitectura, cultura, educatie, etc) reprezinta nucleul identitatii unei provincii/regiuni/tari.

Fara identitate, suntem condamnati sa urmam aceeasi carare eterna a negasirii de sine si a derizoriului.

O chintesenta si un an

Acum un an publicam primul articol.
Ce-a urmat…?

108 postari, 9.915 vizitatori unici si multa aventura.

Voi ati ales. Voi ati citit. Voi ati creat.
Fara voi, acest proiect nu ar fi existat. Fara voi, povestea nu ar fi mers mai departe.

Google Analytics a ales pentru mine topul postarilor. Mie imi era imposibil. Toate imi sunt dragi. Toate imi spun ceva.
Toate duc undeva.

Iata chintesenta unui an:

10. Potemkin, Universitatea si o strabunica
medicina.jpg

9. Pe urmele lui Sadoveanu

8. Blockbau
valea_putnei_1.jpg

7. Oleaca de birdwatching

6. Un alt fel de business lounge
dscf6904.jpg

5. Tocana a la Faraoane
dscf7984.jpg

4. Fotografia si ogorul

3. Si premiul

2. Experienta Raraului

1. Eroul tainic
vasile_motrescu.jpg

A fost un an bun. Sper ca peste inca 12 luni sa ne mandrim cu o comunitate si mai numeroasa. Impreuna. Oameni de calitate, cu un singur scop.

Descoperirea comorilor ascunse.

Un Eiffel de Iasi

Invelit in mantia sa, statea in fata unor dugheni de lemn si visa cu ochii deschisi. Un teatru se ridica aievea. Rochii de seara elegante si jobene scanteietoarei se perindau prin fata-i.
Primarul iesean Scarlat Pastia statea in Piata Unirii de astazi in anul 1878 si visa la un teatru modern, care sa adaposteasca piesele romantice ale vremii.

„Otelul” Traian

Multumit de calitatea podului de peste Prut de la Ungheni, terminat in 1876, Scarlat Pastia apeleaza la acelasi arhitect si constructor: Gustave Eiffel, creatorul turnului cu acelasi nume din Paris. Lucrarile incep in 1879 si se termina in 1883.

Constructia, revolutionara pentru timpul ei era bazata pe o structura metalica, avand coloane de fonta si platforme metalice. Vremurile fiind grele insa iar galbenii masurati si imprumutati de la Creditul Urban, cladirea este transformata in hotel, daruitor de profituri mai indestulatoare. Astfel a luat fiinta Grand Otel Traian.

hotel_traian_1.jpg

hotel_traian_2.jpg

hotel_traian_3.jpg

hotel_traian_4.jpg

Visul lui Pastia nu moare insa definitiv. In 1896 au loc aici primele reprezentatii cinematografice din Iasi: din program: „Dragonii din escorta tarului” si „Furtuna pe mare”. In cateva luni se va inaugura Teatrul National de astazi, pe temeliile vechii primarii. In plus, inca din 1884, I.L. Caragiale citeste in „otel” „O noapte furtunoasa” cu prilejul centenarului rascoalei lui Horia. Cultura vremii era apreciata de traitorii bremii, toti infometati de o noua Romanie.

Hala de Peste

Dar inainte de aceste momente, in 1873, pe vremea primarului Nicolae Gane, arhitectul Gusteve Eiffel si-a demonstrat inca o data maestria in Hala de Zid si Fier (ulterior Hala de Peste). Construita pe locul fostei piete Sfanta Vineri si daramata in 1988 hala avea tot structura metalica si a fost una din cele mai mari piete din Iasi.

piata_halei.jpg

piata_halei_2.jpg

Era situata pe aproximativ locul Halei Centrale de astazi, langa fosta Biserica Sfanta Vineri. Urme ale structurii gandite de Eiffel pot si observate si azi.

piese-hala-de-peste.jpg

Iluminismul francez a gasit prin Eiffel un teren fertil in Iasi. Un teren prolific si intesat de comori ascunse precum cele de mai sus. Bogatii ascuse sub o patura groasa.

De nepasare.