Un videoclip interesant.
Intr-adevar, se stiu foarte putine lucruri despre Romania. In general sunt stereotipuri si in general negative.
Ce parere aveti? Vi se pare o strategie buna din partea guvernantilor?
Parerea mea e ca daca s-ar investi si in calitatea si corectitudinea serviciilor n-am mai avea aer.
Ni l-ar lua turistii.
Zilele trecute, cu ocazia iesirii la rotitul cocosilor de munte, am avut ocazia sa experimentez una in cele mai rustice mancaruri. O tocana ciobaneasca. Eu i-am zis tocana a la Faraoane, deoarece stana unde am fost “cazati” era exact sub varful cu acelasi nume din Muntii Suhard.
Prepararea tocanei implica un ceaun (multumesc lui Cristi pentru ca l-a carabanit prin toti codrii), si un bucatar de cinste (noi din fericire l-am avut pe Ciprian). Deasemenea, e musai sa aveti un foc bun sub o capra de lemn ciobaneasca.
Prepararea se face in felul urmator:
Se toaca bine o slana afumata si se arunca la topit in ceaun. Se taie o ceapa in felii zbunghite care se calesc in untura reiesita. Se lasa pe foc atat cat sa macelaresti o pulpa de porc de lapte, dupa care se troneaza carnea taiata cubulete si se lasa la prajit. Peste se adauga cartofii taiati cuburi si cateva felii de carnat fumegat, pentru un gust cherchelit.
Se lasa la fiert si in ultimele 3 minute se adauga atata piper si usturoi cat sa scoata o raceala nepoftita.
La servire trebuie neaparat o palinca si neaparat cu margele (multumim Iulian). Deasemenea, fara niste comeseni de cinste, tot ce am scris mai sus e in zadar. Multumesc Liviu si Sergiu.
Iar celor care stau in scaun si citesc aceste randuri, le doresc din suflet o asemenea intoarcere la origini. Traiul intr-o stana este o experienta unica, de neuitat.
Vorba unui clasic in viata: poporul roman s-a nascut pe bata ciobaneasca.
Scurta istorie a Iasiului in date:
1408 - prima mentiune a orasului Iasi
1424 - constructia Curtii Domnesti de la Iasi
1492 - sfintirea Bisericii Sf. Nicolae Domnesc
1513 - orasul este incendiat de tatari
1538 - incendierea de catre otomani a orasului
1564 - Alexandru Lapusneanu a mutat in Iasi capitala Moldovei
1583 - Inaltarea Bisericii Sf. Sava, ctitorita de Domnitorul Petru Schiopul
1584 – manastirea Galata – ctitoria lui Petru Schiopul
1586 - sfintirea manastirii Frumoasa, ctitorita de Hatmanul Balica
1600 - Mihai Viteazul a consfintit la Iasi unirea Principatelor Romane
1615 – construirea Bisericii Barboi, intemeiata de vornicul Ioan Barboi
1627 – biserica Barnovschi, necropola a Domnitorului Miron Barnovschi
1639 – sfintirea manastirii Trei Ierarhi – ctitoria lui Vasile Lupu
1640 - infiintarea Scolii de la Trei Ierarhi
1653 - sfintirea Manastirii Golia, ctitorie a Logofatului Ioan Golia
1671 - Infiintarea Sinagogii Mari, prima din tara
1672 – manastirea Cetatuia – ctitoria lui Gheorghe Duca
1686 - orasul este incendiat de rusi
1733 – biserica Frumoasa – infiintata de Domnitorul Grigore Matei Ghica
1757 - infiintarea Spitalului Sf. Spiridon
1765 - primele lucrari de aductiune a apei potabile, in timpul Domnitorului Grigore Ghica
1786 – prima atestare a fabricii de bere « Zimbru »
1805 - sfintirea Bisericii Sf. Spiridon, construita de Stefan Bosie
1806 – construirea Palatului Al. I. Cuza (actualul Muzeu al Unirii)
1812 - Inaugurarea Palatului Domnesc, construit de Alexandru Moruzi pe temelia fostelor Curti Domnesti
1814 - se infiinteaza prima scoala de ingineri
1816 - prima reprezentatie de teatru in limba romana “Mirtil si Hloe”, jucata in casa hatmanului Constantin
Ghica
1832 - construirea Palatului Rosetti - Roznovanu, actualul sediu al Primariei
1833 - se infiinteaza Gradina Copou, in timpul domniei lui Mihail Sturza
1833 - prima societate stiintifica din Romania: “Societatea de Medici si Naturalisti”
1834 - primul monument din Romania: Obeliscul cu lei, monumentul Regulamentului Organic (prima constitutie
a Moldovei)
1834 - primul Muzeu din Romania: Muzeul de Istorie Naturala
1835 - inaugurarea Academiei Mihailene
1839 - prima expozitie romaneasca: “Expozitia plantelor si florilor exotice”
1843 - reconstructia Palatului Domnesc, distrus de un incendiu
1848 - reprezentatia primei operete romanesti, “Baba Harca” de Alexandru Flechtenmacher
1850 - constructia Casei Pogor, azi Muzeul Literaturii Romane
1852 - se construieste cazarma din Copou
1856 - prima Gradina Botanica din Romania, infiintata de medicul Anastasie Fatu, prin propriile sale mijloace (2500 specii)
1857 - infiintarea Bancii Nulandt, prima banca de credit ipotecar din Romania
1857 - se introduc in circulatie primele timbre postale, celebrele “Cap de bour”
5 ianuarie 1859 - alegerea colonelului Al. I. Cuza ca domn al Moldovei
24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor
1859 - 1862 - Capitala de facto a Principatelor Romane, alaturi de Bucuresti
1859 - prima Universitate de Medicina din Romania
1860 - inaugurarea Universitatii din Iasi, in cladirea actualei Universitati de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa
1860 - Ia fiinta la Iasi prima Scoala de Arte Frumoase si Conservatorul de Muzica si Declamatiune
1862 - Prima lucrare romaneasca de geologie: “Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobalcescu
1863 - Infiintarea Junimii, grupare literara, culturala si politica
1867 - apare primul numar al revistei “Convorbiri Literare”
1870 - inaugurarea liniei de cale ferata Pascani – Iasi si a garii din Iasi
1872 - infiintarea Fabricii de Tigarete
1874 - intra in exploatare linia de cale ferata Iasi - Ungheni
1876 - primul Teatru Evreiesc din lume, infiintat de Avram Goldfaden
1876 – infiintarea Cimitirului Eternitatea
1882 – sfintirea Bisericii Lipovenesti (Podu Ros)
1883 - inaugurarea statuii lui Stefan cel Mare din fata Palatului Domnesc
1887 - Inaugurarea Catedralei Mitropolitane din Iasi
1887 - prima publicatie medicala din Romania: Revista Medico-Chirurgicala
1892 – infiintarea Atelierelor Nicolina
1896 - inaugurarea noului sediu al Teatrului National
1907 – reconstructia Palatului Mitropoliei
1916 - 1918 - Iasiul devine capitala a Romaniei, dupa ocuparea Bucurestiului de catre germani
1918 - inaugurarea primei case memoriale din Romania: Bojdeuca lui Ion Creanga
1924 – Corneliu Zelea Codreanu il impusca pe prefectul de Iasi, Constantin Manciu
1925 - inaugurarea Palatului Culturii
1934 - este inaugurat sediul nou al Bibliotecii Centrale Universitare
1935 – inaugurarea Parcului Expozitiei
1941 - pogromul de la Iasi
1942 - concertul inaugural al Filarmonicii din Iasi
iulie 1944 - ocuparea orasului de catre Armata Rosie
februarie 1987 - revolutia studentilor din Iasi
10 decembrie 1989 - se constituie Frontul Popular Roman din Iasi. Primele manifestari ale Revolutiei din
Romania
Drumul Iasi - Suceava. Ii știu fiecare curbă. Poate de aceea ultima oară am ales o altă rută. Tot spre Țara de Sus, dar de această dată prin Dolhasca. Nu mi-a părut rău.
Practic am urmărit linia ferată Iasi - Pașcani - Suceava, linie ferată dată în exploatare în 1869 de concernele Offenheim și Strousberg.
Un drum de două ore s-a transformat într-o călătorie reconfortantă acompaniată de prietenii mei de la Lake of Tears (mersi Râsu!). Am avut astfel ocazia să refac “din mașină” o parte a traseului pe care îl parcurgeam cu trenul spre bunici, in copilărie.
Am vizitat astfel Biserica din Corni, singura biserică din țară având turlele sub forma a 4 degete de la o mână. Biserica a fost construită de boierii Niculai si Lupu Răftivanu. Asa cum putem vedea pe pisanie (fruntar în Maramureș) și pe clopotul cel mare, biserica a fost sfințită in 1846. Legenda spune că atunci cand a fost întrebat cum vrea sa i se construiască biserica, boierul a raspuns: “Așa!”, aratand mâna ciungă. Astfel s-a născut “Biserica de 4 degete”.
La 50m langa biserică se află ruinele fostului conac. Folosit ca sediu CAP în epoca de aur, momentan zace în ruină.
În continuare, paralel cu linia ferată, drumul m-a condus la Liteni. Stiam de gara veche de aici și vroiam s-o vizitez. Ghinion însă: Poșta Română tocmai elibera clădirea, iar haosul de acolo m-a impiedicat să-i admir interioarele. N-am pierdut prilejul să o prețuiesc de afară.
Construită odată cu linia ferată, această gară este una din cele mai vechi stații din Moldova. Înainte de construcția ei, Liteniul era folosit ca Stație de Postă. Locul unde se schimbau caii, iar corespondența era sortată. Clădirea impresionează prin dimensiuni, ținând cont ca a fost proiectată ca gară de țară în secolul al XIX-lea. Interioarele originale nu s-au păstrat, doar stucaturile și tâmplăria interioară ne amintesc de “primul drum de fier”. Din salba de gări ale acestei linii, ni s-au pastrat și stațiile din Dolhasca și Verești. Și bine-nteles gara din Burdujeni, singura gară monument din Romania.
Mai departe, drumul m-a dus spre Iacobești (comuna Grănicești), fosta resedință a baronilor Capri. Construită in secolul al XIX-lea, clădirea a fost menită a fi reședința primei familii de bucovineni înnobilați.
Armenii, trăitori în Bucovina încă înainte de întemeierea Ţării Moldovei, au rămas aici şi după ocuparea austriacă şi, pentru rolul lor în economia zonei, au fost susţinuţi de Curtea de la Viena.
Primul recensamant din Bucovina a aparținut Generalului Gabriel Spleny von Mihaldy, primul guvernator din provincia ocupată. Atunci au fost înregistrate 58 de familii de armeni, din care marea majoritate locuiau în târgul Sucevei.
Consiliul Aulic de Război s-a arătat însă interesat şi a favorizat creşterea numerică a acestora, susţinând cerinţele lor de a întemeia o colonie armeană separată în zonă.
Deşi această colonie nu s-a intemeiat, armenilor li s-au acordat o serie de privilegii legate în special de dezvoltarea economiei, printre care si ridicarea interdicţiei de a cumpăra moşii în Bucovina.
Până atunci armenii fuseseră doar mari arendaşi. Ca urmare a achiziţionării unor proprietăţi funciare, ei au putut accede la titluri nobiliare.
La sfârşitul anului 1785, împăratul Iosif al II-lea ridică pe „neguţătoriul Bucovinii, Ioan Capri, şi nu numai pe dumnealui ci şi pe feciorii dumnealui, dară şi pe toţi copiii lor acei trupeşti, cum şi pe strănepoţii acestora, bărbăteşti şi femeeşti…la cinste şi boerie” acordându-i „diploma de boerie”, „semnul de peceţi” (blazonul) şi numindu-l (pentru că achiziţionase mai întâi moşia Măriţei) „Nemiş de Măriţei (Edler von Marecey)”.
Ioan Capri (nume schimbat ulterior in Kapri, potrivit grafiei austriece) este primul nobil bucovinean innobilat, căruia i se recunoştea apartenenţa la starea nobiliară de cavaler al statelor supuse Coroanei austriece.
În anul 1810, împăratul Franz al II-lea al Austriei acorda baronilor Kapri deviza „Industriae et Fidelitatis Fructus” care poate fi văzută pe blazonul sculptat în piatră de pe monumentul funerar al lui Ignatz von Kapri din cimitirul armenesc „Sf. Simion” din Suceava.
Aceasta a fost incursiunea mea “obișnuită” la Suceava. Asta ca să nu mai menționez alte monumente laice: Biserica din Reuseni (locul unde a fost omorât Bogdan, tatăl lui Ștefan cel Mare), Mănăstirea Probota (mormântul lui Petru Rareș) și Cimitirul Evreiesc din Lespezi. Sau monumente literare: casa memorială Eusebiu Camilar. Sau monumente civice: Spitalul din Fântânele (1903), gările din Dolhasca și Verești. Sau monumente naturale: Rezervația “Fânețele seculare” de la Bosanci. Toate aceste monumente sunt înghesuite pe acest drum și se aruncă în fața mașinii aproape în fiecare localitate.
Păcat că nimeni nu frânează.
