Arhive categorie: Valea Putnei

castel_2

Cateva carti postale si un An Nou mai bun!

Ma gandeam la un articol mai special pentru o zi mai speciala.

Un articol despre satul meu. Valea Putnei. Am selectat si scanat din colectia proprie cartile postale care reprezinta aceste locuri. M-am gandit sa vi le impartasesc. Un crampei dintr-o istorie zbuciumata dar frumoasa. Povesti la gura sobei, cu umbre serpuitoare si stramosi de care-s mandru. Cu o padure aromata. Cu pasuni inmiresmate. Locuri dragi care m-asteapta si care ma imbie.

castel_1

 

castel_2

castel_3

castel_5

gara_valea_putnei

inaugurare_tunel

stancele_de_la_valea-putnei

Poate asa va incit (daca mai era nevoie) sa vizitati aceste locuri fermecate si binecuvantate.Eu le-am cercat (chiar daca virtual) in ultima zi din 2012. Sunt sigur ca spiritele locului imi vor purta de grija in 2013 si-mi vor aduce noroc.

Va doresc si voua un An Nou mai bun, voios si roditor, cu multe locuri giosanesti!

Un sat mic intr-o presa mare

Prietenul Randy Withman (Thanks, Randy) mi-a facut unul din cele mai frumoase cadouri virtuale pe care le-am primit in ultimul timp. Stiind ca lucrez la Monografia Satului Meu mi-a trimis doua articole dibuite de el in oceanul virtual.

Nu orice fel de articole. Articole aparute in 1916.

Si nu in orice fel de publicatie, ci in New York Times.

Materialele contin referiri la satul meu. Valea Putnei.

valea_putnei_nytimes_2.jpg

valea_putnei_nytimes_1.jpg

Le puteti citi integral aici si aici

Articolele sunt de fapt telegrame circulate in armata imperiala rusa si interceptate de armata austro-ungara. Informatiile contin miscari ale trupelor pe frontul primului Razboi Mondial. Dupa ce informatiile nu au mai avut valoare militara au fost publicate de agentiile de stiri, pentru ca publicul sa fie informat. Valea Putnei reprezenta un loc strategic datorita liniei ferate Campulung – Vatra Dornei si a pasului Mestecanis. De aici interesul crescut in acest context.

Nu stiu cum sa inchei acest articol.

Mi-e dor de Valea Putnei.

.

Hobilbanc si Gherulida

Poti spune multe despre regionalismele unei limbi. Cuvinte imprumutate si lepadate in colb. Neologismele vin si trec, cuvintele din ele se uzeaza repede si sunt inlocuite cu altele. In cele din urma sfarsesc in mlastina arhaismelor, luminate din cand in cand de cate o lanterna trecatoare.

In Bucovina secolului 19, neologismele au venit odata cu austriecii colonizatori. Acestia au descalecat aducand cu ei tehnologii noi. Odata cu ei, vocabularul aferent. Ce rost ar mai fi avut traducerea obositoare in romaneste a unor concepte nascute cu nume nemtesti? Cuvintele tehnice au fost primele adoptate, pentru a eficientiza ziua de lucru:

anțfai = indata, imediat (din germana Eins! Zwei! = Unu! Doi!)
brahmaur = zid alaturat sobei (din germana brand-mauer = zid anti-foc)
ștos = gramada de scanduri (stoss = teanc)
clopștain = nicovala cizmarului (din germana klopfen = a bate si stein = piatra)
surtirar = sortator de lemne (sortierer = sortator)
decunc = transeu (deckung)
șparhat = plita de la soba (sparherd = plita)
bighitang = cleste cu marginile indoite (biegezange = cleste de indoit)
falț = cleste cu falcile late (falz)
șlaif = frana pentru caruta (schleife = sanie)
ștrifui = a modifica (streifen = a zgaria)
hobilbanc = masa tamplarului (hobelbank = tejghea)
sprunc = drum scurt (sprung = salt)
holhamăr = ciocan pentru tabla (Rollhammer = ciocan de indoit tabla)
șfel = traversa (schwelle)
ștol = colt de fier pentru potcoava, pe timp de iarna (stollen)
crizbaun = pom de Craciun (Kristbaum)

Administratia a impus cuvinte noi, aferente unor concepte nemaivazute pana atunci:

ausus = deputat comunal (ausschuss = comitet)
briftregăr = postas (brieftrager = factor postal)
filvaltăr = inginer silvic (verwalter = administrator)
ghitiht = judecatorie (geriht = tribunal)
pleațmaistăr = seful depozitului de cherestea (platzmeister = seful pietei)
langșturm = regiment de veterani (landsturm = armata de rezerva)
mutărhamăr = ciocan de insemnat tabla (mutterhammer = ciocanul mamei)
țucfilăr = politist (zugfuhrer = plutonief)
ghișporn = deputat (gheschworene = jurat)
fușpelt = plapuma pentru picioare (fuss = picior, pelz = blana)
sprunc = drum scurt (sprung = salt)
facman = persoana priceputa (fachmann = specialist)

Aceste cuvinte odata adoptate nu deformeaza limba gazda. Nu deformeaza sensuri, dimpotriva, poate servi unei comunicari eficiente. Mesajul nu este mutilat, dimpotriva. Sensul este accentuat.

Intr-o limba cu un singur gealau, nemtii au venit cu birghideul, chelnerul, cuplagarul si gherulida. Patru cuvinte pe atat de noi, pe atat de vechi deopotriva.

Blockbau

Incep astazi o noua serie de articole. Desi nu sunt un specialist, voi prezenta viziunea mea in legatura cu valorile arhitecturii romanesti. In mod special arhitectura rurala.

Astazi o constructie din satul Valea Putnei, comuna Pojorata, judetul Suceava.

In Bucovina intalnim doua sisteme constructive europene. Primul este modelul imbinarii orizontale de barne (Blockbau), numit in zona „coada de randunica”. Casa de fata reprezinta acest sistem. Barnele sunt ingemanate la colturi, formand o structura de rezistenta elastica. Este modelul de constructie cel mai intalnit, avand avantajele rapiditatii si simpliatii constructiei

Al doilea sistem este denumit „Fachwerk” si este format dintr-un schelet portant de lemn care este umplut cu barne de lemn. Acesta este mai putin intalnit, datorita complexitatii executiei si a costurilor mai mari.

Este usor de inteles de ce in zona lemnul este elementul primordial: abundenta si usurinta modelarii. De altfel in zona circula o vorba: „daca nu esti atent iti creste bradul in farfurie”

Din punct de vedere geografic, amandoua aceste stiluri fac parte din arhitectura nordica europeana.

Revenind la casa noastra, fiind situata intr-o zona de munte, este sprijinita pe un pat de lespezi de rau. Este ceea ce intelegem acum prin hidroizolatie. Pridvorul (cerdacul) de la intrare reprezinta unul din simbolurile zonei.
Din punct de vedere volumetric, constructia nu ofera surprize: doua camere simple. Cea cu doua geamuri este incaperea de zi, cu rol polivalent: dormitor, bucatarie, camera de oaspeti. Cea mica este „camera buna” in care se pastrau lucrurile de valoare, in spcial zestrea copiilor.

Prezenta a doar unui horn ne duce cu gandul spre o familie obisnuita. Casele cu mai multe hornuri apartineau familiilor mai instarite, din cauza costurilor mai mari de constructie si a „fumaritului” (impozitul pe numarul de hornuri, elimininat ulterior din codul fiscal austro-ungar).

Acoperisul este din dranita, intr-o panta accentuata, specifica zonelor de munte, cu precipitatii bogate.

Pe parcursul timpului arhitectura a fost unul din principalele elemente lovite de „modernizare”. Cu toate acestea, se mai gasesc asemenea „comori ascunse” printre munti si dealuri. Am nevoie de ajutorul vostru pentru a fi descoperite si promovate.

Daca aveti cunostinta de asemenea bijuterii, astept fotografii sau coordonate pe mircea@giosan.ro

Un sat

Incep astazi in foileton seria articolelor legate de cartea la care lucrez. Este vorba de monografia satului unde ma simt mereu acasa si unde ma retrag cand mi-e mai greu. Un sat pierdut printre munti, situat in Bucovina draga mie.

Valea Putnei este o localitate situata in judetul Suceava, la altitudinea de 835 m, în Pasul Mestecănis, pe drumul ce leaga Campulungul Moldovenesc de Vatra Dornei (drumul E576, denumit si DN 17). Satul face parte din comuna Pojorata (2.700 locuitori în anul 2002). Localitatea este traversata de raul Putnişsoara, care desparte masivul Giumalau de Obcina Mestecanisului. Suprafata satului este de 3.795 ha.

O carte postala veche din colectia persoanala, circulata in 1925 de la Pojorata (Suceava) la Podu Iloaiei (Iasi)

Si o alta, circulata in 24 ianuarie 1936 in Germania.

Satul este situat la marginea rezervatiei Codrul Secular Giumalau si este punct de plecare pentru mai multe trasee montane spre masivul Rarau – Giumalau (altitudine maxima 1857 m). Astfel, în 5 ore se poate ajunge pe jos la Cabana şi vf. Giumalau (trasee marcate prin vf. Alunu (1665 m altitudine) sau prin Valea Castelului. Cei ce ajung pe varful Giumalau vor avea ocazia să vada o cruce de beton armat inalta de 8 m, ridicata in anul 1908 de Fondul Bisericesc Ortodox Roman Bucovina.

Spre Cabana Rarau se poate ajunge in 7 ore prin Saua Prundu Colbului.

Cateva carti postale din colectia mea cu vechea Cabana Touring Club, pe locul caeia s-a construit Cabana Rarau, iar mai tarziu Hotelul Rarau de astazi.

(va urma)

Spovedanii

De ceva timp lucrez la o carte despre istoria satului de unde se trag o parte din strabunii mei. Satul de unde am poate cele mai frumoase amintiri si unde ma retrag cand e mai greu. Satul se numeste Valea Putnei. Este situat in Bucovina, zona cea mai apropiata mie si de care ma simt foarte legat.

Sper ca in curand sa editez paginile scrise, pentru cei dragi/cunoscuti.

Pana atunci, voi publica pe acest blog cateva crampeie de text. Sper ca astfel sa redau macar o frantura din mandretea acestor meleaguri.

Foarte multi m-au intrebat in ultimii ani de ce nu mi-am cautat rostul prin alte orizonturi. De ce m-am incapatanat sa refuz o lume abtibild. O mare parte din raspuns zaboveste printre casele acestui sat.
Satul meu.