Un cantec oarecare

Doina s-a nascut, ca si poporul roman, pe bata ciobaneasca. Este refugiul in care isi cauta adapost romanul in imprejurari emotionante. Cantecul il ajuta sa treaca mai repede peste moment si il tragea la liman. Dar doina nu este inlantuita numai cu momentele dureroase. Si cand isi canta persoana iubita, satul din vale sau peisajele ce le cuprindea in ochi, romanul izvodea un cantec si pentru imprejurarea cu pricina.

Doina este rodul stradaniei a multe generatii de romani, munciti de sentimente omenesti: dor, instrainare, regret sau iubire. Ca mai toate produsele populare, doina a fost slefuita timp de multe generatii, atingand perfectiunea in toate fatetele ei. Din pacate in lumea de azi imaginea lor este una depasita si penibila.

Ramane istoria

Aruncam in latrina istoriei produse la care au muncit strabunicii nostri. Produse pe care altii ni le pun in rama, si ni le ofera pe tava. In loc sa acceptam cadoul, cu ajutorul caruia ne putem promova tara macar cu o secunda mai bine, noi facem altceva.

Il punem cu tot cu rama in fata WC-ului.

.

.

Tweet This Post  Facebook

Eroii

Sunt in orasul Mons din Belgia. Continui sa scotocesc dupa comorile romanilor, ascunse si pe aceste plaiuri.

Caut un cimitir. Intuirea vie m-a ajutat si il gasesc fara sovaiala.

In cimitirul cu pricina sunt inhumati 8 soldati romani. Conform Oficiului National pentru Cultul Eroilor, au ajuns aici in prizonierat, in 1917, direct de pe frontul din Transilvania.

8 suflete care si-au dat duhul departe de tara, uitati de tara si nestiuti de familie.

Ospitalitatea belgiana s-a rasfrans si asupra lor, locurile de veci fiind bine ingrijite. Bucuria este imediat inlocuita de o tristete stramba. Preocuparea belgienilor pentru eroii straini e mai adanca decat cea pe care multi romani o au pentru eroii proprii.
Cine stie ce destine ar fi avand acesti romani? Ce aventuri i-au incercat in cei 2 mii de km? Din ce zone ale tarii or fi fiind?
Recunoaste cineva aceste nume? Nicolae Toma, Apreutesei Tudor, Leulescu Ion, Zamfir Iordache, Ambrozanu Comstantin, Paslaru Stefan, Mandache Ion, Radu Dumitru? Poate le putem reconstitui destinele.

Tintirimul

Intotdeauna mi-au placut cimitirele eroilor. Mereu am privit dincolo de tragediile razboiului, ale lor si ale familiilor lor. In ochii mei, adevarul politic se ofileste in fata acestor morminte.

Lumanarea pe care am aprins-o a inceput sa bea cu nesat aerul din jur. Vantul a contenit. Ascultam linistea si ma gandeam la cele 8 cruci. La cei 8 de-ai mei.

La cum s-au nevoit si s-au prapadit ei pentru mine.

Tweet This Post  Facebook

Am gasit in sfarsit un album de Brassai.

Noroc de Taschen.

Fotograful si Lumina

Cine e Brassai? Singurul fotograf din topul mondial care are ceva legaturi cu Romania.

Nascut  in Brasov in 1899, numele sau adevarat era Gyula Halasz. La numai 3 ani se muta impreuna cu parintii la Paris, tatal sau fiind numit profesor la Sorbona. In anii ‘20 ia contact cu lumea culturala din cartierul artistic al Orasului Luminii, Montparnasse. La inceput jurnalist, descopera fotografia in anii crizei. Adopta treptat numele de scena “Brassai” (”Brasoveanul” in maghiara). In 1933 editeaza un album de fotografii care il va consacra: “Parisul, noaptea”. Devine fotograful de casa al protipendadei parisiene, realizand portrete memorabile pentru Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse, Jean Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Henry Miller etc.

Opera sa este legata in proportie covarsitoare de Orasul Luminii, oras pe care nu-l va parasi pana la sfarsitul vietii. A ramas fotograful care a surprins cel mai bine viata de noapte de aici,

Comoara

Brassai este un produs al Romaniei, chiar daca viata si opera l-au tinut departe de tara. Ar trebui promovat ca una din valorile noastre. Este o comoara ascunsa ce ar trebui descoperita si desprafuita.

Ca multe alte comori ale romanimii.

Tweet This Post  Facebook

Ineditul vine aici. Cu urechea mea muzicala, pe care sper ca o am, am descoperit in aceste piese influente romanesti. Nu ar fi pana aici nimic spectaculos daca n-ar veni de la un artist si de la o trupa care nu prea au (aparent) nici o legatura cu Romania.

Prima piesa vine de foarte departe. Nici nu ma asteptam s-o gasesc la Benny Goodman. Ascultati melodia de mai jos, “Bei mir mist du schon”. Incepand cu minutul 5:10 veti avea o surpriza.

Melodia avand titlu german, putem presupune ca a fost influentata de vreun emigrant neamt de pe la noi, plecat in cautarea muzei pe alte continente. Sau putem merge mai departe cu presupunerile. Cine stie ce istorie interesanta va fi avand si melodia aceasta?

A doua piesa vine de mai aproape, dar este tot suprinzatoare: The Who, “Baba O’Riley”. incepand de la minutul 4:10 incepe “balciul romanesc”.

Ce parere aveti? Aud eu voci sau aceste doua piese au influente romanesti?

Doua comori ascunse unde nici chiar eu nu ma asteptam.

Mai stiti si alte melodii de acest gen?

UPDATE

Nicoleta mi-a atras atentia asupra inca doua melodii care au acorduri romanesti, sau ar putea fi ins[pirate din folclorul romanesc.

Iron Maiden - “The Trooper” cateva zeci de secunde la inceput, pana la 0:37

Si Yngwie Malmsteen - Trilogy suite OP5, incepand cu 0:14

Voi ce parere aveti?

Tweet This Post  Facebook

Pentru inceput, ne-ar trebui cativa oameni de caracter si cateva mii de WC-uri.

Apoi nu ar trebui sa fie probleme, pentru ca pornim de la Zero.

Tweet This Post  Facebook

Astia vor sa ne tampeasca de tot! Lasati telecomenzile!

Traiti! Iubiti! Cititi! Calatoriti!

Sunt atatea lucruri de vazut in tara asta!

Sunt atatea de facut…

Trebuie sa ne impotrivim!

Asta daca nu vrem sa ne atrofiem intr-o mlastina inghetata si adanca.

Tweet This Post  Facebook

Rezervatia se numeste “Valea lui David” si ocroteste o specie unica in lume, vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica). Nefiind o specie mortala, este tolerata in preajma unei metropole.

Raritati

Pe langa aceasta specie, aici mai sunt prezente o serie de alte raritati ale faunei Romaniei: sopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis) sau greierul împroscator (Dinarhus desipus). Deasemenea, acvafauna este reprezentata de alte doua specii rare: fâsa de câmp (Anthus campestris) sau maracinar negru (Saxicola torquata).

Una din multele comori ascunse la cativa pasi de Iasi!

Tweet This Post  Facebook

Tweet This Post  Facebook

Costume bucovinene in cartofilie

Carti postale trimise acum un secol. Vesti mai bune sau mai rele.
Sentimente. Caligrafie ireprosabila. O limba romana arhaica.Costume populare pline de lumina. Sau lumina vine de la fetzele personajelor?

Intr-o Bucovina ocupata, oamenii din aceste carti postale sunt darzi si mandri. Li se oglindesc in ochi Obcinile si orizonturile largi. Intr-o provincie extrem de multiculturala, romanii au avut incapatanarea de a nu-si pierde valorile. Au luptat cu cea mai teribila arma de rezistenta: traditiile. Nu e un caz singular. Multe din provinciile Imperiului Autro-Ungar, colonizate cu populatii alogene si-au pastrat identitatea (Banat, Piemont. etc). Timpul a demostrat ca traditiile (cu toate formele ei in arhitectura, cultura, educatie, etc) reprezinta nucleul identitatii unei provincii/regiuni/tari.

Fara identitate, suntem condamnati sa urmam aceeasi carare eterna a negasirii de sine si a derizoriului.

Tweet This Post  Facebook

In ziua de azi multi prefera sa “traiasca” intr-o cutie de sticla, cu electrozi la tample, care simuleaza totul. Si sa consume resurse enorme. Totul pentru cauze minore.

As vrea sa-l cunosc intr-o zi pe Bradut Florescu si sa-i mltumesc pentru ca reuseste sa-mi multiplice zilnic clipele de libertate.
Inainte de a-i citi randurile, aplicam si eu destul de des fara sa stiu filozofia lui, mai ales prin Biroul Giosanesc. O metoda simpla, ieftina si eficienta de a asculta linistea si de a te regasi intr-o lume in care deseori nu ne (re)cunoastem si in care traim pentru a consuma.

Bradut ridica la puterea infinit aceasta doctrina.

Sa invatam sa muncim ca sa traim, nu sa traim ca sa muncim.

Atat de simplu! Dar ce greu de aplicat!

Tweet This Post  Facebook