Topul tainic

Mai toti au auzit de ele. Multi le-au vizitat. Pe cele promovate. Pe cele scoase in fata.

Dar, undeva ascunse in poieni adanci sau sate chiaburesti zac dosite comori ale arhitecturii monastice moldovenesti. Putini le stiu. Si mai putini le-au vizitat. Plamanii tai se vor bucura sa se ospateze cu aura lor.

Dupa gusturile si viziunea mea, acestea sunt cele mai necunoscute si interesante cinci biserici pictate din Bucovina:

5. Biserica Patrauti (1487)

Ascunsa in codrii Dragomirnei, intr-un sat vestit de gospodari ai Bucovinei, biserica Patrauti este cea mai veche biserica ctitorita de Stefan cel Mare si pastrata in forma originala, fara adaugiri (1487). Deasemenea pictura, atat interioara cat si exterioara, renovate recent reprezinta cea mai veche forma de pictura murala pastrata in Moldova. Batranul Stefan scruteaza in tabloul votiv, intrebandu-te parca daca ii faci cinste. Galbenul de Patrauti a insemnat inceputul unei traditii seculare de constructie a bisericilor din piatra, pictate pentru slava unui Dumnezeu atat de darnic cu aceste tinuturi. Biserica nu este mare. Cu toate acestea, privitorul o intampina cu un zambet stramb, surprins. Nimeni nu s-ar fi asteptat ca in colt de codru sa gaseasca o asemenea perla.

Biserica Patrauti 1

Biserica patrauti

Biserica patrauti 5

Biserica patrauti

Biserica Patrauti

4. Biserica Balinesti (1499)

O vrednica bijuterie, ctitorie a celui mai abil diplomat din vremea lui Stefan cel Mare: Logofatul Ioan Tautu.

La fel ca si in cazul Patrautilor, nimeni nu se astepta ca in acest sat de pe malul Siretului, sa se pogoare asa o maiestrie.
Construita in 1499 si avand o arhitectura este unica, biserica este complet diferita fata de celelalte nestemate. Pictura exterioara, datand din 1538 este prezenta in exterior numai in anumite firide si contrasteaza puternic in fata caramizii si a pietrei fasonate. La interior pictura tipica moldoveneasca canta. Un psalm ca un cantec de lebada in fata unui timp necrutator.

Bisetica Balinesti 11

Biserica Balinesti 1

Biserica Balinesti 2

Biserica Balinesti 3

Biserica Balinesti 7

3. Biserica Dolhestii Mari (1481)

Aici zace Sendrea, hatmanul lui Stefan cel Mare, mort taiat de turci in lupta, la Ramnicu Sarat.

Asa ar fi trebuit sa scrie pe piatra de mormant a Portarului Sucevei, care-si doarme somnul de veci in una din cele mai surprinzatoare biserici din Moldova.
Pe valea Somuzului, intre dealuri domoale, Dolhestii Mari ne intampina gospodareste. Nicaieri nu se putea odihni bravul Sendrea decat aici, intre padurile acestea. Ca o pata alba, pe mana drapta cum venim de la Suceava, ni se zbate ochiul in aceste ziduri. Pictura interioara, descoperita de abia in 1927 dar datand din 1497, suprinde prin delicatete. Deasemenea, catapeteasma este unica, avand pe frontispiciu chipul lui Dumnezeu acolo unde de obicei sade Iisus Hristos.

Biserica Dolhesti 11

Biserica Dolhesti 1

Biserica Dolhesti

Biserica Dolhesti

2. Manastirea Slatina (1561)

Tot intr-un codru dibuim si Slatina lui Lapusneanu. Manastire bogata, trainica si gospodareasca si datand din 1561, Slatina strajuieste Muntii Stanisoarei, laolalta cu o alta perla, Manastirea Rasca.

Albul stralucitor al zidurilor exterioare contrasteaza cu pictura murala din interior si cu verdele padurilor din jur, creand o imagine de poveste. O poveste cu Lapusneanu, calugarul Pahomie, Domnita Ruxandra, Despot Voda si o Moldova devastata de luptele intestine. Tocmai de aceea, in contestul acelor vremuri tulburi, Slatina ni se arata ca un odor, un fel de abatere de la regula timpului.

Biserica este locul de calugarie si mai apoi de veci pentru unul din cei mai contestati domnitori ai Moldovei: Alexandru Lapusneanu. Printre altele, Iasul isi datoreaza istoria acestui om si deciziei lui de a muta oficial capitala de la Suceava.

Biserica Slatina 10

Biserica Slatina

Biserica Slatina

Biserica Slatina

1. Biserica cimitirului din Putna (1346)

Pe primul loc nu putea sa fie decat cea mai veche biserica de lemn din Europa.

O gasim in cimitirul din Putna, si nu trebuie sa o confundam cu manastirea cu acelasi nume.
Mi-e si greu sa scot din norul mintii anul 1346. insa pe Dragos, descalecatorul Moldovei si ctitorul bisericii, il simt aievea langa mine datorita povestilor copilariei.

Construita initial in Volovat, un sat din apropiere si mutata la Putna de stefan cel Mare, in 1468, aceasta venerabila bunica a manastirilor Moldave ne iese in cale si ne imbie la admiratie. Doar pipaind barnele groase de lemn iti poti imagina cum a influentat lemnul constructia si pictarea bisericilor in aceasta parte de lume si nu numai.

Biserica Putna 10

Biserica Putna 11

Biserica Putna

Biserica putna 4

Biserica Putna

Codrii Bucovinei sunt plini de comori ca acestea. Rasca, Parhauti, Probota, Sf. Ilie si multe altele. Trecandu-le pragul intri intr-o lume a tainicului. Dar in acelasi timp o lume a luminii. O lumina care se mistuie pe zi ce trece in aceasta lume a beznei.

Un nou inceput

Nu am mai scris pe blog de foarte mult timp. Unul din proiectele care m-au tinut departe de voi este Ceasca de Cultura. Un loc similar Giosan.ro. Un loc unde puteti servi frumosul.

Am gresit fata de voi, cei care sunteti abonati pentru comorile ascunse. Aceasta liniste ma doare, si promit ca in urmatoarea perioada sa fiu mai aproape de voi.

Lucrez acum la revitalizarea Giosan.ro.

Ma bucur sa purcedem din nou impreuna in cautarea comorilor ascunse!

Cordonul

Stiai ca denumirea „Bucovina” dateaza numai de dupa anexarea ei de catre Imperiul Austro-Ungar?

Denumirea veche, gasita prin mai toate izvoarele vremii era Cordun. Au mai circulat denumiri ca Cordon, Arboroasa sau Plonina, dar mult mai rar.

O istorie

Pana in 1775 nu putem vorbi despre Bucovina. Actuala provincie facea parte din Tara de Sus a Moldovei si era mai mult un tinut graniceresc, cu sate preponderent razasesti. Taranii erau liberi si se bucurau de drepturi suplimentare, ca in mai toate zonele de granita.

De abia dupa 1775, noua administratie austriaca, fiind uimita de dimensiunea codrilor de aici a instituit in documentele oficiale denumirea de Bukowina (Tara Fagilor). Numele a fost oficializat treptat, fiind preluat si in limba romana.

Ca o dovada a desimii codrilor, in 1776, in Bucovina (atat cea de Sud cat si cea de Nord – acum in Ucraina, in total 10.500 km2) numarul de locuitori era de numai aproximativ 75.000. In urmatoarul secol si jumatate, populatia va creste de 10 ori, pana la 798.355 (in 1910). Motivele pentru aceasta explozie demografica sunt colonizarile  (germani, polonezi, ucraineni,, evrei, etc) cat si imigratia. Datorita nivelului mai ridicat de trai, in special din Moldova si Maramures au ajuns aici multi romani in cautarea unei vieti mai bune.

Aceasta este istoria celei mai noi denumite provincii romanesti. Va ofer aici o harta interesanta cu un recensamant din 1910. Numai buna de pus in rama si admirat, pentru hodina sufletelor noastre in aceasta lume grabita si fada.

O cotrobaiala prin izvoare

Acum ceva timp m-am apucat de scrierea monografiei Satului Meu. O stradanie nascocitoare de energii nebanuite. Ragazul meu e insa marginit si oricat mi-as dori sa fac totul singur, am ajuns la concluzia ca mi-e imposibil.
De aceea m-am gandit sa dau oportunitatea unui voluntar de a se implica in realizarea unui proiect pe care eu il vad maret.

Daca esti voluntar, poate te intereseaza, daca nu, poate stii vreun voluntar interesat.
Si ca sa trec la subiect, cerinte si beneficii:
Cerinte:

Sa locuiesti in Bucovina
Sa ai timp si sa vrei sa-l cheltui intr-un mod aparte
Sa te pasioneaza istoria
Sa iti placa sa studiezi arhive

Beneficii:
Vei avea sansa de a participa la un proiect deosebit
Vei deveni vizibil in lumea stiintifica
Vei avea sansa de a studia Arhivele Nationale
Vei aparea ca si colaborator pe coperta cartii

Daca esti interesat, te rog trimite un mail la mircea@giosan.ro

Daca vrei sa scrii istorie, alatura-te unei echipe de entuziasti! Noi iti dam condeiul…

Desprafuire in engleza

Imi face o deosebita placere sa va anunt ca de astazi inainte, comorile ascunse pot fi descoperite si in limba engleza.

Accesand www.giosan.eu veti intra in Lumea Mea. O lume plina de locuri deosebite si momente de neuitat. Veti descoperi o fata a Romaniei pe care nu o stiati.

In plus, va puteti abona la articolele giosanesti in limba engleza aici. Ca si in varianta in limba romana, veti primi un e-mail de fiecare data cand voi scrie un articol.

Ne vedem in Lumea Mea!

.

It gives me great pleasure to let you know that, from now on, the hidden treasures of Romania can be discovered in English.

By accessing www.giosan.eu you will enter My World. A world full of unforgettable places and precious moments. You will discover a part of Romania that you have never been aware of. Also, you can admire traditions and customs that will give you a better understanding of the Romanian culture.

In addition, you can subscribe to my site here: You will receive an email every time I write a post.

See you in My World!

O comoara universala

Stiai ca doina romaneasca face parte din Patromoniul Mondial al UNESCO? Dintre genurile muzicale ale lumii, numai Tango-ul argentinian se mai bucura de o asemenea onoare. Deasemenea, „Dansul Calusului” este si el protejat de aceeasi institutie.

Un cantec oarecare

Doina s-a nascut, ca si poporul roman, pe bata ciobaneasca. Este refugiul in care isi cauta adapost romanul in imprejurari emotionante. Cantecul il ajuta sa treaca mai repede peste moment si il tragea la liman. Dar doina nu este inlantuita numai cu momentele dureroase. Si cand isi canta persoana iubita, satul din vale sau peisajele ce le cuprindea in ochi, romanul izvodea un cantec si pentru imprejurarea cu pricina.

Doina este rodul stradaniei a multe generatii de romani, munciti de sentimente omenesti: dor, instrainare, regret sau iubire. Ca mai toate produsele populare, doina a fost slefuita timp de multe generatii, atingand perfectiunea in toate fatetele ei. Din pacate in lumea de azi imaginea lor este una depasita si penibila.

Ramane istoria

Aruncam in latrina istoriei produse la care au muncit strabunicii nostri. Produse pe care altii ni le pun in rama, si ni le ofera pe tava. In loc sa acceptam cadoul, cu ajutorul caruia ne putem promova tara macar cu o secunda mai bine, noi facem altceva.

Il punem cu tot cu rama in fata WC-ului.

.

.