Arhive etichetă: bukowina

giosan-ro_harta_bucovina_1933

Bucovina in cartografia secolului al XIX-lea

Cine ma cunoaste destul de bine stie ca detin o colectie respectabila de harti vechi cumparate/adunate de-a lungul timpului din toate sursele posibile. Insa cele mai dragi imi sunt hartile care reprezinta vechea si dulcea Bucovina. Nimic nu ma relaxeaza mai mult decat privitul acestor opere de arta. Cand voi fi destul de statornic toate aceste capodopere isi vor gasi linistea in ramele pe care le merita. Pana atunci insa m-am gandit sa impartasesc aceasta bucurie si cu voi. Astfel, le-am scanat cu setarile cele mai performante si le-am facut publice. Numai asa vor fi apreciate la adevarata lor valoare. Fiecare bucovinean care se respecta ar trebui sa aiba macar un astfel de tablou in casa, pus la loc de cinste.

Fisierele sunt mari, deci trebuia sa va inarmati cu rabdare. Tot ce trebuie sa faceti este sa dati click pe linkul respectiv iar apoi sa apasati butonul download, situat in centrul paginii.  Le puteti printa fara probleme chiar si in format A2.

Asadar iata-le.

O harta austriaca extrem de detaliata cu sudul Bucovinei, editata in 1889 de casa „Artaria und Co.” Putem distinge foarte clar orase precum Suceava (cu denumirea austro-ungara Suczawa) sau Radauti (Radautz) dar si toate celelalte localitati precum Solca (Solka), Sucevita (Suczawitza), Voivodeasa (Furstenthal), Patrauti (Petrautz), Burdujeni (Burduscheny), etc. (link aici)

O harta topografica poloneza editata in limba romana de Institutul Geografic din Varsovia in 1933, care cuprinde nordul Bucovinei. Calitatea este remarcabila, harta continand in detaliu localitati ca Broscautii Vechi, Stanestii de sus, Vascauti, Banila pe Ceremus sau Mamaestii Vechi, dar si toate celelalte asezari, mai mici sau mai mari. (link aici)

O alta harta austro-ungara editata in 1903 de Institutul Geografic Militar din Viena. Lucrarea cuprinde Vestul Bucovinei, mai exact zona Poiana Stampei (Poeana Stampi), Dorna Candreni (Dorna Kandreny), Iacobeni (Jacobeny), Ciocanesti (Czokanestie), etc. (link aici)

Aproximativ aceeasi zona este cuprinsa intr-o alta harta, de aceasta data mai veche, mai exact din 1875. In plus putem distinge granita cu Moldova (Moldau) si cateva localitati din Transilvania, cum ar fi Rodna Noua sau Ilva Mare.  (link aici)
Sudul Bucovinei este desenat extrem de frumos in aceasta harta,editata tot de casa „Artaria und Co.”din Viena undeva inainte de 1880. Toate localitatile bucovinene sunt prezente: Campulung-Moldovenesc (Kimpolung Moldansch), Prisaca Dornei (Eisenau), Gura Humorului (Gurahumora), Cacica (Caczyka), Partestii de Sus (Partestie Ober) si multe altele. De asemenea harta contine si localitati din Principatele Romane: Falticeni (denumit atunci Folticeni si scris in fonetica austro-ungara Toltitscheny), Slatina (Kloster Slatina), Gainesti (Geinesty), Malini (Meliny) sau Radaseni (Redescheny).  (link aici)

Urmatoarea harta urmareste zona Campulung Moldovenesc si este editata in 1894 de acelasi Institutul Militar  Geografic din Viena. Toate satele din jur sunt reprezentate: Pojorata (Pozoritta), Frumosu (Frumosa) sau Vatra Moldovitei (Watra Moldawica). (link aici)

Nu in ultimul rand, va prezint aici o harta reusita cu zona Suceava (Suczawa) editata in 1914. Fiecare localitate este desenata in cele mai mici detalii. Exemple: Ipotesti (Ipotestie), Bosanci (Bossancze), Itcani (Neu Itzkany), Comanesti (Komanestie), Paltinoasa (Paltinossa), Partestii de Jos (Unterpestie) si multe altele. (link aici)

Daca sunteti bucovineni faceti-va o onoare si inramati una din aceste harti la loc de cinste. Daca aveti prieteni bucovineni faceti-le cadou acest articol si bucurati-i cu aceste capodopere. Crampeie de istorie de care ar trebui sa fim mandri.

Locuri ce ar trebui promovate prin toti porii.

 

Cordonul

Stiai ca denumirea „Bucovina” dateaza numai de dupa anexarea ei de catre Imperiul Austro-Ungar?

Denumirea veche, gasita prin mai toate izvoarele vremii era Cordun. Au mai circulat denumiri ca Cordon, Arboroasa sau Plonina, dar mult mai rar.

O istorie

Pana in 1775 nu putem vorbi despre Bucovina. Actuala provincie facea parte din Tara de Sus a Moldovei si era mai mult un tinut graniceresc, cu sate preponderent razasesti. Taranii erau liberi si se bucurau de drepturi suplimentare, ca in mai toate zonele de granita.

De abia dupa 1775, noua administratie austriaca, fiind uimita de dimensiunea codrilor de aici a instituit in documentele oficiale denumirea de Bukowina (Tara Fagilor). Numele a fost oficializat treptat, fiind preluat si in limba romana.

Ca o dovada a desimii codrilor, in 1776, in Bucovina (atat cea de Sud cat si cea de Nord – acum in Ucraina, in total 10.500 km2) numarul de locuitori era de numai aproximativ 75.000. In urmatoarul secol si jumatate, populatia va creste de 10 ori, pana la 798.355 (in 1910). Motivele pentru aceasta explozie demografica sunt colonizarile  (germani, polonezi, ucraineni,, evrei, etc) cat si imigratia. Datorita nivelului mai ridicat de trai, in special din Moldova si Maramures au ajuns aici multi romani in cautarea unei vieti mai bune.

Aceasta este istoria celei mai noi denumite provincii romanesti. Va ofer aici o harta interesanta cu un recensamant din 1910. Numai buna de pus in rama si admirat, pentru hodina sufletelor noastre in aceasta lume grabita si fada.