Arhive etichetă: Suceava

giosan-ro_harta_bucovina_1933

Bucovina in cartografia secolului al XIX-lea

Cine ma cunoaste destul de bine stie ca detin o colectie respectabila de harti vechi cumparate/adunate de-a lungul timpului din toate sursele posibile. Insa cele mai dragi imi sunt hartile care reprezinta vechea si dulcea Bucovina. Nimic nu ma relaxeaza mai mult decat privitul acestor opere de arta. Cand voi fi destul de statornic toate aceste capodopere isi vor gasi linistea in ramele pe care le merita. Pana atunci insa m-am gandit sa impartasesc aceasta bucurie si cu voi. Astfel, le-am scanat cu setarile cele mai performante si le-am facut publice. Numai asa vor fi apreciate la adevarata lor valoare. Fiecare bucovinean care se respecta ar trebui sa aiba macar un astfel de tablou in casa, pus la loc de cinste.

Fisierele sunt mari, deci trebuia sa va inarmati cu rabdare. Tot ce trebuie sa faceti este sa dati click pe linkul respectiv iar apoi sa apasati butonul download, situat in centrul paginii.  Le puteti printa fara probleme chiar si in format A2.

Asadar iata-le.

O harta austriaca extrem de detaliata cu sudul Bucovinei, editata in 1889 de casa „Artaria und Co.” Putem distinge foarte clar orase precum Suceava (cu denumirea austro-ungara Suczawa) sau Radauti (Radautz) dar si toate celelalte localitati precum Solca (Solka), Sucevita (Suczawitza), Voivodeasa (Furstenthal), Patrauti (Petrautz), Burdujeni (Burduscheny), etc. (link aici)

O harta topografica poloneza editata in limba romana de Institutul Geografic din Varsovia in 1933, care cuprinde nordul Bucovinei. Calitatea este remarcabila, harta continand in detaliu localitati ca Broscautii Vechi, Stanestii de sus, Vascauti, Banila pe Ceremus sau Mamaestii Vechi, dar si toate celelalte asezari, mai mici sau mai mari. (link aici)

O alta harta austro-ungara editata in 1903 de Institutul Geografic Militar din Viena. Lucrarea cuprinde Vestul Bucovinei, mai exact zona Poiana Stampei (Poeana Stampi), Dorna Candreni (Dorna Kandreny), Iacobeni (Jacobeny), Ciocanesti (Czokanestie), etc. (link aici)

Aproximativ aceeasi zona este cuprinsa intr-o alta harta, de aceasta data mai veche, mai exact din 1875. In plus putem distinge granita cu Moldova (Moldau) si cateva localitati din Transilvania, cum ar fi Rodna Noua sau Ilva Mare.  (link aici)
Sudul Bucovinei este desenat extrem de frumos in aceasta harta,editata tot de casa „Artaria und Co.”din Viena undeva inainte de 1880. Toate localitatile bucovinene sunt prezente: Campulung-Moldovenesc (Kimpolung Moldansch), Prisaca Dornei (Eisenau), Gura Humorului (Gurahumora), Cacica (Caczyka), Partestii de Sus (Partestie Ober) si multe altele. De asemenea harta contine si localitati din Principatele Romane: Falticeni (denumit atunci Folticeni si scris in fonetica austro-ungara Toltitscheny), Slatina (Kloster Slatina), Gainesti (Geinesty), Malini (Meliny) sau Radaseni (Redescheny).  (link aici)

Urmatoarea harta urmareste zona Campulung Moldovenesc si este editata in 1894 de acelasi Institutul Militar  Geografic din Viena. Toate satele din jur sunt reprezentate: Pojorata (Pozoritta), Frumosu (Frumosa) sau Vatra Moldovitei (Watra Moldawica). (link aici)

Nu in ultimul rand, va prezint aici o harta reusita cu zona Suceava (Suczawa) editata in 1914. Fiecare localitate este desenata in cele mai mici detalii. Exemple: Ipotesti (Ipotestie), Bosanci (Bossancze), Itcani (Neu Itzkany), Comanesti (Komanestie), Paltinoasa (Paltinossa), Partestii de Jos (Unterpestie) si multe altele. (link aici)

Daca sunteti bucovineni faceti-va o onoare si inramati una din aceste harti la loc de cinste. Daca aveti prieteni bucovineni faceti-le cadou acest articol si bucurati-i cu aceste capodopere. Crampeie de istorie de care ar trebui sa fim mandri.

Locuri ce ar trebui promovate prin toti porii.

 

Dolhesti Gate

Un sat sub un deal. Nimic mai obisnuit. Mai ales pe valea Somuzului.

Drumul ne ameteste printre case mici si boeme. Oamenii s-au retras la rude dupa sarbatorirea Invierii. Satul e parca pustiit. Din cand in cand cumpana unei fantani mai cearta cerul. In rest, totul e plat in lumina sticloasa a amurgului.

Satele Moldovei au culoare. La propriu, casele romanilor parca sunt broboane de roua in soare. Nici una nu-i la fel. La figurat, fiecare casa isi are povestea, iar moldoveanul e nerabdator sa ti-o impartaseasca.

Dar in Dolhesti, un sat de pe valea Somuzului, altceva are culoare. Poarta.

Nicaieri nu am mai vazut o asemenea simfonie de culori pe garduri. Culori vii, traite. Poarta inchisa in Dolhesti nu e ferecata. Lumea dinauntru nu e inaccesibila. Din drum, simti ca esti binevenit. Iti doresti sa-i treci pragul si sa simti colbul rece al ograzii. Sa te plimbi in picioarele goale si sa te incarci cu energie.

Daca nu ma credeti, priviti fotografiile acestea:

Va invit sa va descaltati de tot si sa „simtiti” parchetul. Ramasita vie a lemnului ar trebui sa va bucure. Asta pana la vara, cand va invit in Dolhesti, sa admiram portile – broboane de roua si sa ne incarcam cu energie mirosind si calcand colbul gospodarilor de aici.

Un colb fermecat.

Topul tainic

Mai toti au auzit de ele. Multi le-au vizitat. Pe cele promovate. Pe cele scoase in fata.

Dar, undeva ascunse in poieni adanci sau sate chiaburesti zac dosite comori ale arhitecturii monastice moldovenesti. Putini le stiu. Si mai putini le-au vizitat. Plamanii tai se vor bucura sa se ospateze cu aura lor.

Dupa gusturile si viziunea mea, acestea sunt cele mai necunoscute si interesante cinci biserici pictate din Bucovina:

5. Biserica Patrauti (1487)

Ascunsa in codrii Dragomirnei, intr-un sat vestit de gospodari ai Bucovinei, biserica Patrauti este cea mai veche biserica ctitorita de Stefan cel Mare si pastrata in forma originala, fara adaugiri (1487). Deasemenea pictura, atat interioara cat si exterioara, renovate recent reprezinta cea mai veche forma de pictura murala pastrata in Moldova. Batranul Stefan scruteaza in tabloul votiv, intrebandu-te parca daca ii faci cinste. Galbenul de Patrauti a insemnat inceputul unei traditii seculare de constructie a bisericilor din piatra, pictate pentru slava unui Dumnezeu atat de darnic cu aceste tinuturi. Biserica nu este mare. Cu toate acestea, privitorul o intampina cu un zambet stramb, surprins. Nimeni nu s-ar fi asteptat ca in colt de codru sa gaseasca o asemenea perla.

Biserica Patrauti 1

Biserica patrauti

Biserica patrauti 5

Biserica patrauti

Biserica Patrauti

4. Biserica Balinesti (1499)

O vrednica bijuterie, ctitorie a celui mai abil diplomat din vremea lui Stefan cel Mare: Logofatul Ioan Tautu.

La fel ca si in cazul Patrautilor, nimeni nu se astepta ca in acest sat de pe malul Siretului, sa se pogoare asa o maiestrie.
Construita in 1499 si avand o arhitectura este unica, biserica este complet diferita fata de celelalte nestemate. Pictura exterioara, datand din 1538 este prezenta in exterior numai in anumite firide si contrasteaza puternic in fata caramizii si a pietrei fasonate. La interior pictura tipica moldoveneasca canta. Un psalm ca un cantec de lebada in fata unui timp necrutator.

Bisetica Balinesti 11

Biserica Balinesti 1

Biserica Balinesti 2

Biserica Balinesti 3

Biserica Balinesti 7

3. Biserica Dolhestii Mari (1481)

Aici zace Sendrea, hatmanul lui Stefan cel Mare, mort taiat de turci in lupta, la Ramnicu Sarat.

Asa ar fi trebuit sa scrie pe piatra de mormant a Portarului Sucevei, care-si doarme somnul de veci in una din cele mai surprinzatoare biserici din Moldova.
Pe valea Somuzului, intre dealuri domoale, Dolhestii Mari ne intampina gospodareste. Nicaieri nu se putea odihni bravul Sendrea decat aici, intre padurile acestea. Ca o pata alba, pe mana drapta cum venim de la Suceava, ni se zbate ochiul in aceste ziduri. Pictura interioara, descoperita de abia in 1927 dar datand din 1497, suprinde prin delicatete. Deasemenea, catapeteasma este unica, avand pe frontispiciu chipul lui Dumnezeu acolo unde de obicei sade Iisus Hristos.

Biserica Dolhesti 11

Biserica Dolhesti 1

Biserica Dolhesti

Biserica Dolhesti

2. Manastirea Slatina (1561)

Tot intr-un codru dibuim si Slatina lui Lapusneanu. Manastire bogata, trainica si gospodareasca si datand din 1561, Slatina strajuieste Muntii Stanisoarei, laolalta cu o alta perla, Manastirea Rasca.

Albul stralucitor al zidurilor exterioare contrasteaza cu pictura murala din interior si cu verdele padurilor din jur, creand o imagine de poveste. O poveste cu Lapusneanu, calugarul Pahomie, Domnita Ruxandra, Despot Voda si o Moldova devastata de luptele intestine. Tocmai de aceea, in contestul acelor vremuri tulburi, Slatina ni se arata ca un odor, un fel de abatere de la regula timpului.

Biserica este locul de calugarie si mai apoi de veci pentru unul din cei mai contestati domnitori ai Moldovei: Alexandru Lapusneanu. Printre altele, Iasul isi datoreaza istoria acestui om si deciziei lui de a muta oficial capitala de la Suceava.

Biserica Slatina 10

Biserica Slatina

Biserica Slatina

Biserica Slatina

1. Biserica cimitirului din Putna (1346)

Pe primul loc nu putea sa fie decat cea mai veche biserica de lemn din Europa.

O gasim in cimitirul din Putna, si nu trebuie sa o confundam cu manastirea cu acelasi nume.
Mi-e si greu sa scot din norul mintii anul 1346. insa pe Dragos, descalecatorul Moldovei si ctitorul bisericii, il simt aievea langa mine datorita povestilor copilariei.

Construita initial in Volovat, un sat din apropiere si mutata la Putna de stefan cel Mare, in 1468, aceasta venerabila bunica a manastirilor Moldave ne iese in cale si ne imbie la admiratie. Doar pipaind barnele groase de lemn iti poti imagina cum a influentat lemnul constructia si pictarea bisericilor in aceasta parte de lume si nu numai.

Biserica Putna 10

Biserica Putna 11

Biserica Putna

Biserica putna 4

Biserica Putna

Codrii Bucovinei sunt plini de comori ca acestea. Rasca, Parhauti, Probota, Sf. Ilie si multe altele. Trecandu-le pragul intri intr-o lume a tainicului. Dar in acelasi timp o lume a luminii. O lumina care se mistuie pe zi ce trece in aceasta lume a beznei.

Desprafuire in engleza

Imi face o deosebita placere sa va anunt ca de astazi inainte, comorile ascunse pot fi descoperite si in limba engleza.

Accesand www.giosan.eu veti intra in Lumea Mea. O lume plina de locuri deosebite si momente de neuitat. Veti descoperi o fata a Romaniei pe care nu o stiati.

In plus, va puteti abona la articolele giosanesti in limba engleza aici. Ca si in varianta in limba romana, veti primi un e-mail de fiecare data cand voi scrie un articol.

Ne vedem in Lumea Mea!

.

It gives me great pleasure to let you know that, from now on, the hidden treasures of Romania can be discovered in English.

By accessing www.giosan.eu you will enter My World. A world full of unforgettable places and precious moments. You will discover a part of Romania that you have never been aware of. Also, you can admire traditions and customs that will give you a better understanding of the Romanian culture.

In addition, you can subscribe to my site here: You will receive an email every time I write a post.

See you in My World!

O Capitala in ceata

Drumul serpuieste neastamparat. In dreapta, ca un parinte grijuliu ne insoteste apa Moldovei. Dupa ce trecem de Cornu Luncii se deschide in dreapta o vale adancoasa, in afundul careia se grozaveste sub soarele piezis o asezare.

Capitala

Un sentiment ciudat te cuprinde cand o cuprinzi cu privirea. Doi ochi enormi te privesc, parca ar vrea sa-ti spuna ceva. Doua turle de biserici care bat din clopote. Simti vibratia lor in piept si parca vezi aerul cum trece prin tine.
Doua biserici care striga dintr-o fosta Capitala.

Suntem in Baia, prima cetate de Scaun a Tarii Moldovei. Aici si-a salasluit Dragos prima fortareata, inca dosadit dupa pierderea catelei Molda. Prima Capitala a Moldovei, mult inainte de Suceava sau Iasi. In 1339, conform unui hrisov  era „cel mai mare oras de la Est de Carpati”.

sigiliul_baia.jpg

Urbea

Orasul a cunoscut inca din secolul al XIII-lea o dezvoltare spornica. Breslele nemtesti si polone erau deja aici, fapt de atesta propasirea zonei. Inclusiv numele de Baia vine din ungureste (bania = domnie). Pentru acestia Alexandru cel Bun invita misionarii dominicani si infiinta aici o Episcopie Catolica. In anul urmator, 1410,  construi Catedrala Catolica „Sf. Fecioara”. Catedrala era cea mai mare de acest fel din Moldova. Momentan este in ruine.

catedrala_catolica_baia.jpg

catedrala_catolica_baia_2.jpg

Sotia Domnitorului, Margareta, catolica din Polonia fiind, a adus o contributie nestramutata la propasirea Catolicismului la Est de Carpati.

Mai tarziu, in 1467, Matias Corvin, Principele roman al Ungariei, in incercarea lui de a cuceri Moldova, isi stabili nu intamplator aici cartierul general. Stefan cel mare insa anticipa miscarea si pe timp de noapte sacrifica orasul pe altarul victoriei. Izbanda a fost atat de legendara incat potoli pentru totdeauna ambitiile Ungariei.

In cinstea victoriei, Stefan cel Sfant ridica Biserica Alba cu hramul biruintei: „Sf. Gheorghe”. Numele si-l primeste din insasi constructia ei, din piatra nefasonata si nepictata pe dinauntru.

biserica_alba_baia.jpg

biserica_alba_baia_2.jpg

Mai tarziu in vreme, cand orasul era inca in floare, Petru Rares, apreciind legendele trecutului, construietse aici o a treia biserica, cu hramul „Adormirea maicii Domnului”.

biserica_adormirea_maicii_domnului_baia.jpg

biserica_adormirea_maicii_domnului_baia_2.jpg

biserica_adormirea_maicii_domnului_baia_3.jpg

Un trecut

Monumentala, fara turla (ca toate bisericile originale moldovenesti) aceasta ultima ctitorie incearca sa ne aduca aminte de trecutul maret dar uitat al asezarii. Un trecut plin de fiori dar care ar trebui acoperit de flori. Un trecut cu regi, domitori si episcopi.

La picioarele noastre.

Pavilionul

Sta ca un batran in poarta, sprijinindu-se in toiag si asteptand oaspetii care nu se mai arata. Nu poate sa inteleaga graba lumii din ziua de azi. Si-ar fi dorit ca cineva sa se opreasca si sa-l ascute povestind despre acest hotar.

Cum la 6 mai 1809, in satul Cornu Luncii s-a infiintat in aceasta ghereta al doilea oficiu vamal al Bucovinei. Primul a fost cel de la Bunesti.
Cum a pazit mai bine de 100 de ani pe romani de romani. Cum oamenii iesiti din ea intorceau din drum cu gesturi dsperate pe cei ce vroiau sa-si vanda marfa. Cum cei suspecti erau cercuiti si trimisi in Zarca, la Suceava.
Sau cand imparatul Franz Josef, mare duce al Bucovinei, viziteaza aceste locuri, uitandu-se cu pofta peste dealuri si intreband: „Cine ne-a oprit aici?”. Raspunsul a fost: „Niste pamanteni cu caciuli mari, cai iuti si buzdugane agere”

Dar s-a razbunat. In noiembrie 1918, trupele romane au trecut pe aici si au eliberat primul sat din dulcea Bucovina. Au impins catanele imparatesti pana dincolo de Tara Morosenilor.

La 28 noiembrie, fruntasii satului isi puneau talpicele la sanii si porneau spre Cernauti, unde puneau umarul la Unirea cu tara. Altii coborau slanina din pod si se pregateau de drum lung. Plecau la ungureni, in Alba Iulia, sa racneasca unirea cu Regatul.

Timpul a trecut. Casuta noastra a infruntat anii si se arata acum cu fruntea sus. Schiteaza gesturi duioase si ne pofteste pragul, spre Muzeu. Vrea sa ne povesteasa istoria ei.

Cu imparati, catane, armate…

Zamek

In trecut oamenii isi trimiteau vederi. Intr-o lume fara e-mail, skype,
instant messenger, vederile reprezentau alaturi de scrisori singurele mijloace de comunicare.
Prin aceste „instrumente” considerate acum desuete se trimiteau atunci
vestile, gandurie si urarile.

Am ales de data aceasta o carte postala reprezentand Manastirea Zamca din
Suceava.

Manastirea a fost construita in 1606 (pe cartea postala apare eronat anul
1551, ultimele date infirma acest an). Ctitorii au fost negustorii armeni din
zona, care au avut de-a lungul vremurilor numeroase privilegii si care au
gasit in Moldova un mediu prielnic desfasurarii afacerilor (vezi articolul meu despre familia Capri). Complexul a apartinut comunitatii poloneze timp de 100 de ani, pana la 1800, cand a fost recastigata prin proces de urmasii armenilor.

Ctitoria face parte dintr-o salba de manastiri construite de armenii din
zona, din care mentionez manastirea Hagicadar sau bisericile Sf. Simeon. si
Sfanta Cruce.

La 5 minute de manastire se pot vizita ruinele cetatii Scheia, prima cetate
de scaun din Suceava, construita la 1380 si abandonata in secolul al XV-lea.

Revenind la vederea noastra, aceasta este scrisa in caligrafia tipica vremii,
cu litere articulate atent si trimisa domnisoarei Eliza Petrovici cu adresa
pe strada Agafton nr. 13 din Botosani. A fost circulata in ianuarie 1919, cu
un timbru Carol I.

Textul cartii postale suna astfel:

„Draga Eliza,
Nu face nimica, draga Eliza, dar nici noi nu am fost bine dispusi, mamica
fiind bolnava, din cauza unei masele si acuma e la Iasi, in spital, i-a facut
operatie. Tu ce-ai mai facut? Restul este bine si imi face deosebit de bine
ca nu ma uiti si eu imi cer scuze ca nu ti-am scris nimica.

Cu drag, Tica”

Mesajele de pe vechile carti postale sunt de obicei simple, dar fermecatoare
prin simplitatea lor. Fac parte dintr-o lume aparte, in care daca intri,
descoperi parfumul placut al vremurilor trecute.

Trei lucruri pe care s-ar putea sa nu le stii despre Manastirea Zamca:

– Numele provine din limba polona (zamek = fortareata, cetatuie). In 1691
regele polon Ioan Sobieski a intarit cetatea cu ziduri protectoare si un val
de pamant, iar localnicii i-au spus de atunci Zamca

– Numele vechi al manastirii a fost Sfantul Oxent (Oxentie)

– Turnul din partea de est a complexului reprezinta unul din cele mai inalte
3 puncte din Suceava (398 m altitudine). El ofera o priveliste rara asupra
orasului.