Imi face o deosebita placere sa va anunt ca de astazi inainte, comorile ascunse pot fi descoperite si in limba engleza.

Accesand www.giosan.eu veti intra in Lumea Mea. O lume plina de locuri deosebite si momente de neuitat. Veti descoperi o fata a Romaniei pe care nu o stiati.

In plus, va puteti abona la articolele giosanesti in limba engleza aici. Ca si in varianta in limba romana, veti primi un e-mail de fiecare data cand voi scrie un articol.

Ne vedem in Lumea Mea!

.

It gives me great pleasure to let you know that, from now on, the hidden treasures of Romania can be discovered in English.

By accessing www.giosan.eu you will enter My World. A world full of unforgettable places and precious moments. You will discover a part of Romania that you have never been aware of. Also, you can admire traditions and customs that will give you a better understanding of the Romanian culture.

In addition, you can subscribe to my site here: You will receive an email every time I write a post.

See you in My World!

Tweet This Post  Facebook

Simti ca ti se infunda creierul in vata?
Te-ai saturat de zgomot?
Nu mai poti asculta linistea?
Ai devenit un robotzel?
Ti-e dor de freamat?
Plutesti fara voia ta in smogul invizibil?
Ai vrea sa evadezi dar nu stii cum?

Incearca biroul giosanesc.

Efectul este garantat. Vei descoperi senzatii pe care le-ai uitat.
In timp il vei aprecia asa de mult incat nu va mai conta zapada, temperatura scazuta, etc.
Resursele sunt minime.

Nu mai amana. Opreste-te 5 minute intr-o padure, un parc sau o gradina botanica. Maine 10 minute s.a.m.d.
Incearca-l chiar azi si spune-ne si noua ce-ai simtit.

Daca vrei sa mergem impreuna, lasa un comentariu.

Tweet This Post  Facebook

Poti spune multe despre regionalismele unei limbi. Cuvinte imprumutate si lepadate in colb. Neologismele vin si trec, cuvintele din ele se uzeaza repede si sunt inlocuite cu altele. In cele din urma sfarsesc in mlastina arhaismelor, luminate din cand in cand de cate o lanterna trecatoare.

In Bucovina secolului 19, neologismele au venit odata cu austriecii colonizatori. Acestia au descalecat aducand cu ei tehnologii noi. Odata cu ei, vocabularul aferent. Ce rost ar mai fi avut traducerea obositoare in romaneste a unor concepte nascute cu nume nemtesti? Cuvintele tehnice au fost primele adoptate, pentru a eficientiza ziua de lucru:

anțfai = indata, imediat (din germana Eins! Zwei! = Unu! Doi!)
brahmaur = zid alaturat sobei (din germana brand-mauer = zid anti-foc)
ștos = gramada de scanduri (stoss = teanc)
clopștain = nicovala cizmarului (din germana klopfen = a bate si stein = piatra)
surtirar = sortator de lemne (sortierer = sortator)
decunc = transeu (deckung)
șparhat = plita de la soba (sparherd = plita)
bighitang = cleste cu marginile indoite (biegezange = cleste de indoit)
falț = cleste cu falcile late (falz)
șlaif = frana pentru caruta (schleife = sanie)
ștrifui = a modifica (streifen = a zgaria)
hobilbanc = masa tamplarului (hobelbank = tejghea)
sprunc = drum scurt (sprung = salt)
holhamăr = ciocan pentru tabla (Rollhammer = ciocan de indoit tabla)
șfel = traversa (schwelle)
ștol = colt de fier pentru potcoava, pe timp de iarna (stollen)
crizbaun = pom de Craciun (Kristbaum)

Administratia a impus cuvinte noi, aferente unor concepte nemaivazute pana atunci:

ausus = deputat comunal (ausschuss = comitet)
briftregăr = postas (brieftrager = factor postal)
filvaltăr = inginer silvic (verwalter = administrator)
ghitiht = judecatorie (geriht = tribunal)
pleațmaistăr = seful depozitului de cherestea (platzmeister = seful pietei)
langșturm = regiment de veterani (landsturm = armata de rezerva)
mutărhamăr = ciocan de insemnat tabla (mutterhammer = ciocanul mamei)
țucfilăr = politist (zugfuhrer = plutonief)
ghișporn = deputat (gheschworene = jurat)
fușpelt = plapuma pentru picioare (fuss = picior, pelz = blana)
sprunc = drum scurt (sprung = salt)
facman = persoana priceputa (fachmann = specialist)

Aceste cuvinte odata adoptate nu deformeaza limba gazda. Nu deformeaza sensuri, dimpotriva, poate servi unei comunicari eficiente. Mesajul nu este mutilat, dimpotriva. Sensul este accentuat.

Intr-o limba cu un singur gealau, nemtii au venit cu birghideul, chelnerul, cuplagarul si gherulida. Patru cuvinte pe atat de noi, pe atat de vechi deopotriva.

Tweet This Post  Facebook

Incep astazi in foileton seria articolelor legate de cartea la care lucrez. Este vorba de monografia satului unde ma simt mereu acasa si unde ma retrag cand mi-e mai greu. Un sat pierdut printre munti, situat in Bucovina draga mie.

Valea Putnei este o localitate situata in judetul Suceava, la altitudinea de 835 m, în Pasul Mestecănis, pe drumul ce leaga Campulungul Moldovenesc de Vatra Dornei (drumul E576, denumit si DN 17). Satul face parte din comuna Pojorata (2.700 locuitori în anul 2002). Localitatea este traversata de raul Putnişsoara, care desparte masivul Giumalau de Obcina Mestecanisului. Suprafata satului este de 3.795 ha.

O carte postala veche din colectia persoanala, circulata in 1925 de la Pojorata (Suceava) la Podu Iloaiei (Iasi)

Si o alta, circulata in 24 ianuarie 1936 in Germania.

Satul este situat la marginea rezervatiei Codrul Secular Giumalau si este punct de plecare pentru mai multe trasee montane spre masivul Rarau - Giumalau (altitudine maxima 1857 m). Astfel, în 5 ore se poate ajunge pe jos la Cabana şi vf. Giumalau (trasee marcate prin vf. Alunu (1665 m altitudine) sau prin Valea Castelului. Cei ce ajung pe varful Giumalau vor avea ocazia să vada o cruce de beton armat inalta de 8 m, ridicata in anul 1908 de Fondul Bisericesc Ortodox Roman Bucovina.

Spre Cabana Rarau se poate ajunge in 7 ore prin Saua Prundu Colbului.

Cateva carti postale din colectia mea cu vechea Cabana Touring Club, pe locul caeia s-a construit Cabana Rarau, iar mai tarziu Hotelul Rarau de astazi.

(va urma)

Tweet This Post  Facebook

De ceva timp lucrez la o carte despre istoria satului de unde se trag o parte din strabunii mei. Satul de unde am poate cele mai frumoase amintiri si unde ma retrag cand e mai greu. Satul se numeste Valea Putnei. Este situat in Bucovina, zona cea mai apropiata mie si de care ma simt foarte legat.

Sper ca in curand sa editez paginile scrise, pentru cei dragi/cunoscuti.

Pana atunci, voi publica pe acest blog cateva crampeie de text. Sper ca astfel sa redau macar o frantura din mandretea acestor meleaguri.

Foarte multi m-au intrebat in ultimii ani de ce nu mi-am cautat rostul prin alte orizonturi. De ce m-am incapatanat sa refuz o lume abtibild. O mare parte din raspuns zaboveste printre casele acestui sat.
Satul meu.

Tweet This Post  Facebook