Arhive etichetă: lapusneanu

Topul tainic

Mai toti au auzit de ele. Multi le-au vizitat. Pe cele promovate. Pe cele scoase in fata.

Dar, undeva ascunse in poieni adanci sau sate chiaburesti zac dosite comori ale arhitecturii monastice moldovenesti. Putini le stiu. Si mai putini le-au vizitat. Plamanii tai se vor bucura sa se ospateze cu aura lor.

Dupa gusturile si viziunea mea, acestea sunt cele mai necunoscute si interesante cinci biserici pictate din Bucovina:

5. Biserica Patrauti (1487)

Ascunsa in codrii Dragomirnei, intr-un sat vestit de gospodari ai Bucovinei, biserica Patrauti este cea mai veche biserica ctitorita de Stefan cel Mare si pastrata in forma originala, fara adaugiri (1487). Deasemenea pictura, atat interioara cat si exterioara, renovate recent reprezinta cea mai veche forma de pictura murala pastrata in Moldova. Batranul Stefan scruteaza in tabloul votiv, intrebandu-te parca daca ii faci cinste. Galbenul de Patrauti a insemnat inceputul unei traditii seculare de constructie a bisericilor din piatra, pictate pentru slava unui Dumnezeu atat de darnic cu aceste tinuturi. Biserica nu este mare. Cu toate acestea, privitorul o intampina cu un zambet stramb, surprins. Nimeni nu s-ar fi asteptat ca in colt de codru sa gaseasca o asemenea perla.

Biserica Patrauti 1

Biserica patrauti

Biserica patrauti 5

Biserica patrauti

Biserica Patrauti

4. Biserica Balinesti (1499)

O vrednica bijuterie, ctitorie a celui mai abil diplomat din vremea lui Stefan cel Mare: Logofatul Ioan Tautu.

La fel ca si in cazul Patrautilor, nimeni nu se astepta ca in acest sat de pe malul Siretului, sa se pogoare asa o maiestrie.
Construita in 1499 si avand o arhitectura este unica, biserica este complet diferita fata de celelalte nestemate. Pictura exterioara, datand din 1538 este prezenta in exterior numai in anumite firide si contrasteaza puternic in fata caramizii si a pietrei fasonate. La interior pictura tipica moldoveneasca canta. Un psalm ca un cantec de lebada in fata unui timp necrutator.

Bisetica Balinesti 11

Biserica Balinesti 1

Biserica Balinesti 2

Biserica Balinesti 3

Biserica Balinesti 7

3. Biserica Dolhestii Mari (1481)

Aici zace Sendrea, hatmanul lui Stefan cel Mare, mort taiat de turci in lupta, la Ramnicu Sarat.

Asa ar fi trebuit sa scrie pe piatra de mormant a Portarului Sucevei, care-si doarme somnul de veci in una din cele mai surprinzatoare biserici din Moldova.
Pe valea Somuzului, intre dealuri domoale, Dolhestii Mari ne intampina gospodareste. Nicaieri nu se putea odihni bravul Sendrea decat aici, intre padurile acestea. Ca o pata alba, pe mana drapta cum venim de la Suceava, ni se zbate ochiul in aceste ziduri. Pictura interioara, descoperita de abia in 1927 dar datand din 1497, suprinde prin delicatete. Deasemenea, catapeteasma este unica, avand pe frontispiciu chipul lui Dumnezeu acolo unde de obicei sade Iisus Hristos.

Biserica Dolhesti 11

Biserica Dolhesti 1

Biserica Dolhesti

Biserica Dolhesti

2. Manastirea Slatina (1561)

Tot intr-un codru dibuim si Slatina lui Lapusneanu. Manastire bogata, trainica si gospodareasca si datand din 1561, Slatina strajuieste Muntii Stanisoarei, laolalta cu o alta perla, Manastirea Rasca.

Albul stralucitor al zidurilor exterioare contrasteaza cu pictura murala din interior si cu verdele padurilor din jur, creand o imagine de poveste. O poveste cu Lapusneanu, calugarul Pahomie, Domnita Ruxandra, Despot Voda si o Moldova devastata de luptele intestine. Tocmai de aceea, in contestul acelor vremuri tulburi, Slatina ni se arata ca un odor, un fel de abatere de la regula timpului.

Biserica este locul de calugarie si mai apoi de veci pentru unul din cei mai contestati domnitori ai Moldovei: Alexandru Lapusneanu. Printre altele, Iasul isi datoreaza istoria acestui om si deciziei lui de a muta oficial capitala de la Suceava.

Biserica Slatina 10

Biserica Slatina

Biserica Slatina

Biserica Slatina

1. Biserica cimitirului din Putna (1346)

Pe primul loc nu putea sa fie decat cea mai veche biserica de lemn din Europa.

O gasim in cimitirul din Putna, si nu trebuie sa o confundam cu manastirea cu acelasi nume.
Mi-e si greu sa scot din norul mintii anul 1346. insa pe Dragos, descalecatorul Moldovei si ctitorul bisericii, il simt aievea langa mine datorita povestilor copilariei.

Construita initial in Volovat, un sat din apropiere si mutata la Putna de stefan cel Mare, in 1468, aceasta venerabila bunica a manastirilor Moldave ne iese in cale si ne imbie la admiratie. Doar pipaind barnele groase de lemn iti poti imagina cum a influentat lemnul constructia si pictarea bisericilor in aceasta parte de lume si nu numai.

Biserica Putna 10

Biserica Putna 11

Biserica Putna

Biserica putna 4

Biserica Putna

Codrii Bucovinei sunt plini de comori ca acestea. Rasca, Parhauti, Probota, Sf. Ilie si multe altele. Trecandu-le pragul intri intr-o lume a tainicului. Dar in acelasi timp o lume a luminii. O lumina care se mistuie pe zi ce trece in aceasta lume a beznei.

Un Eiffel de Iasi

Invelit in mantia sa, statea in fata unor dugheni de lemn si visa cu ochii deschisi. Un teatru se ridica aievea. Rochii de seara elegante si jobene scanteietoarei se perindau prin fata-i.
Primarul iesean Scarlat Pastia statea in Piata Unirii de astazi in anul 1878 si visa la un teatru modern, care sa adaposteasca piesele romantice ale vremii.

„Otelul” Traian

Multumit de calitatea podului de peste Prut de la Ungheni, terminat in 1876, Scarlat Pastia apeleaza la acelasi arhitect si constructor: Gustave Eiffel, creatorul turnului cu acelasi nume din Paris. Lucrarile incep in 1879 si se termina in 1883.

Constructia, revolutionara pentru timpul ei era bazata pe o structura metalica, avand coloane de fonta si platforme metalice. Vremurile fiind grele insa iar galbenii masurati si imprumutati de la Creditul Urban, cladirea este transformata in hotel, daruitor de profituri mai indestulatoare. Astfel a luat fiinta Grand Otel Traian.

hotel_traian_1.jpg

hotel_traian_2.jpg

hotel_traian_3.jpg

hotel_traian_4.jpg

Visul lui Pastia nu moare insa definitiv. In 1896 au loc aici primele reprezentatii cinematografice din Iasi: din program: „Dragonii din escorta tarului” si „Furtuna pe mare”. In cateva luni se va inaugura Teatrul National de astazi, pe temeliile vechii primarii. In plus, inca din 1884, I.L. Caragiale citeste in „otel” „O noapte furtunoasa” cu prilejul centenarului rascoalei lui Horia. Cultura vremii era apreciata de traitorii bremii, toti infometati de o noua Romanie.

Hala de Peste

Dar inainte de aceste momente, in 1873, pe vremea primarului Nicolae Gane, arhitectul Gusteve Eiffel si-a demonstrat inca o data maestria in Hala de Zid si Fier (ulterior Hala de Peste). Construita pe locul fostei piete Sfanta Vineri si daramata in 1988 hala avea tot structura metalica si a fost una din cele mai mari piete din Iasi.

piata_halei.jpg

piata_halei_2.jpg

Era situata pe aproximativ locul Halei Centrale de astazi, langa fosta Biserica Sfanta Vineri. Urme ale structurii gandite de Eiffel pot si observate si azi.

piese-hala-de-peste.jpg

Iluminismul francez a gasit prin Eiffel un teren fertil in Iasi. Un teren prolific si intesat de comori ascunse precum cele de mai sus. Bogatii ascuse sub o patura groasa.

De nepasare.

Cultura savuroasa

Pentru cei ce raman in Iasi sambata seara/noaptea, 01/02 august, ii invit la un regal cultural pe strada Lapusneanu.

Vom vizita Muzeul Unirii, vom admira fotografii ale Iasiului de odinioara si vom asculta recitalul de poezie a lui George Matrici. Epigramele lui Pastorel Teodoreanu vor rasuna in vechea urbe. Colectionarii ne vor imbia cu vetuste exponate. Actorii imbracati in haine de epoca vor evoca vremurile de odinioara. „Bataia cu flori” din perioada interbelica va fi reinviata si noi vom fi partasi traditiei. Recitalurile de vioara si proiectiile de fotografie ne vor umple seara de cultura si savoare.

Ne intalnim in fata Hotelului Traian la ora 18:30 fix. Va rog probaluiti-va prezenta pe mircea@giosan.ro

Va astept cu drag!