Stiai ca denumirea “Bucovina” dateaza numai de dupa anexarea ei de catre Imperiul Austro-Ungar?

Denumirea veche, gasita prin mai toate izvoarele vremii era Cordun. Au mai circulat denumiri ca Cordon, Arboroasa sau Plonina, dar mult mai rar.

O istorie

Pana in 1775 nu putem vorbi despre Bucovina. Actuala provincie facea parte din Tara de Sus a Moldovei si era mai mult un tinut graniceresc, cu sate preponderent razasesti. Taranii erau liberi si se bucurau de drepturi suplimentare, ca in mai toate zonele de granita.

De abia dupa 1775, noua administratie austriaca, fiind uimita de dimensiunea codrilor de aici a instituit in documentele oficiale denumirea de Bukowina (Tara Fagilor). Numele a fost oficializat treptat, fiind preluat si in limba romana.

Ca o dovada a desimii codrilor, in 1776, in Bucovina (atat cea de Sud cat si cea de Nord - acum in Ucraina, in total 10.500 km2) numarul de locuitori era de numai aproximativ 75.000. In urmatoarul secol si jumatate, populatia va creste de 10 ori, pana la 798.355 (in 1910). Motivele pentru aceasta explozie demografica sunt colonizarile  (germani, polonezi, ucraineni,, evrei, etc) cat si imigratia. Datorita nivelului mai ridicat de trai, in special din Moldova si Maramures au ajuns aici multi romani in cautarea unei vieti mai bune.

Aceasta este istoria celei mai noi denumite provincii romanesti. Va ofer aici o harta interesanta cu un recensamant din 1910. Numai buna de pus in rama si admirat, pentru hodina sufletelor noastre in aceasta lume grabita si fada.

Tweet This Post  Facebook

Acum ceva timp m-am apucat de scrierea monografiei Satului Meu. O stradanie nascocitoare de energii nebanuite. Ragazul meu e insa marginit si oricat mi-as dori sa fac totul singur, am ajuns la concluzia ca mi-e imposibil.
De aceea m-am gandit sa dau oportunitatea unui voluntar de a se implica in realizarea unui proiect pe care eu il vad maret.

Daca esti voluntar, poate te intereseaza, daca nu, poate stii vreun voluntar interesat.
Si ca sa trec la subiect, cerinte si beneficii:
Cerinte:

Sa locuiesti in Bucovina
Sa ai timp si sa vrei sa-l cheltui intr-un mod aparte
Sa te pasioneaza istoria
Sa iti placa sa studiezi arhive

Beneficii:
Vei avea sansa de a participa la un proiect deosebit
Vei deveni vizibil in lumea stiintifica
Vei avea sansa de a studia Arhivele Nationale
Vei aparea ca si colaborator pe coperta cartii

Daca esti interesat, te rog trimite un mail la mircea@giosan.ro

Daca vrei sa scrii istorie, alatura-te unei echipe de entuziasti! Noi iti dam condeiul…

Tweet This Post  Facebook

Imi face o deosebita placere sa va anunt ca de astazi inainte, comorile ascunse pot fi descoperite si in limba engleza.

Accesand www.giosan.eu veti intra in Lumea Mea. O lume plina de locuri deosebite si momente de neuitat. Veti descoperi o fata a Romaniei pe care nu o stiati.

In plus, va puteti abona la articolele giosanesti in limba engleza aici. Ca si in varianta in limba romana, veti primi un e-mail de fiecare data cand voi scrie un articol.

Ne vedem in Lumea Mea!

.

It gives me great pleasure to let you know that, from now on, the hidden treasures of Romania can be discovered in English.

By accessing www.giosan.eu you will enter My World. A world full of unforgettable places and precious moments. You will discover a part of Romania that you have never been aware of. Also, you can admire traditions and customs that will give you a better understanding of the Romanian culture.

In addition, you can subscribe to my site here: You will receive an email every time I write a post.

See you in My World!

Tweet This Post  Facebook

Stiai ca doina romaneasca face parte din Patromoniul Mondial al UNESCO? Dintre genurile muzicale ale lumii, numai Tango-ul argentinian se mai bucura de o asemenea onoare. Deasemenea, “Dansul Calusului” este si el protejat de aceeasi institutie.

Un cantec oarecare

Doina s-a nascut, ca si poporul roman, pe bata ciobaneasca. Este refugiul in care isi cauta adapost romanul in imprejurari emotionante. Cantecul il ajuta sa treaca mai repede peste moment si il tragea la liman. Dar doina nu este inlantuita numai cu momentele dureroase. Si cand isi canta persoana iubita, satul din vale sau peisajele ce le cuprindea in ochi, romanul izvodea un cantec si pentru imprejurarea cu pricina.

Doina este rodul stradaniei a multe generatii de romani, munciti de sentimente omenesti: dor, instrainare, regret sau iubire. Ca mai toate produsele populare, doina a fost slefuita timp de multe generatii, atingand perfectiunea in toate fatetele ei. Din pacate in lumea de azi imaginea lor este una depasita si penibila.

Ramane istoria

Aruncam in latrina istoriei produse la care au muncit strabunicii nostri. Produse pe care altii ni le pun in rama, si ni le ofera pe tava. In loc sa acceptam cadoul, cu ajutorul caruia ne putem promova tara macar cu o secunda mai bine, noi facem altceva.

Il punem cu tot cu rama in fata WC-ului.

.

.

Tweet This Post  Facebook

GPS-ul vorbeste singur. Nici nu-l mai ascult. Masina parca e fermecata. Sunt pentru prima data pe aceste meleaguri, dar parca recunosc fara cusur peisajele. Franturi ale memoriei ma incearca si-mi dau aripi.

Eroii

Sunt in orasul Mons din Belgia. Continui sa scotocesc dupa comorile romanilor, ascunse si pe aceste plaiuri.

Caut un cimitir. Intuirea vie m-a ajutat si il gasesc fara sovaiala.

In cimitirul cu pricina sunt inhumati 8 soldati romani. Conform Oficiului National pentru Cultul Eroilor, au ajuns aici in prizonierat, in 1917, direct de pe frontul din Transilvania.

8 suflete care si-au dat duhul departe de tara, uitati de tara si nestiuti de familie.

Ospitalitatea belgiana s-a rasfrans si asupra lor, locurile de veci fiind bine ingrijite. Bucuria este imediat inlocuita de o tristete stramba. Preocuparea belgienilor pentru eroii straini e mai adanca decat cea pe care multi romani o au pentru eroii proprii.
Cine stie ce destine ar fi avand acesti romani? Ce aventuri i-au incercat in cei 2 mii de km? Din ce zone ale tarii or fi fiind?
Recunoaste cineva aceste nume? Nicolae Toma, Apreutesei Tudor, Leulescu Ion, Zamfir Iordache, Ambrozanu Comstantin, Paslaru Stefan, Mandache Ion, Radu Dumitru? Poate le putem reconstitui destinele.

Tintirimul

Intotdeauna mi-au placut cimitirele eroilor. Mereu am privit dincolo de tragediile razboiului, ale lor si ale familiilor lor. In ochii mei, adevarul politic se ofileste in fata acestor morminte.

Lumanarea pe care am aprins-o a inceput sa bea cu nesat aerul din jur. Vantul a contenit. Ascultam linistea si ma gandeam la cele 8 cruci. La cei 8 de-ai mei.

La cum s-au nevoit si s-au prapadit ei pentru mine.

Tweet This Post  Facebook

Anul acesta am ocazia sa activez mai mult pe la Bruxelles. Bine-nteles ca n-am rezistat tentatiei de a cauta si aici comori ascunse ale romanimii. Succesul a venit repede.

Am gasit in sfarsit un album de Brassai.

Noroc de Taschen.

Fotograful si Lumina

Cine e Brassai? Singurul fotograf din topul mondial care are ceva legaturi cu Romania.

Nascut  in Brasov in 1899, numele sau adevarat era Gyula Halasz. La numai 3 ani se muta impreuna cu parintii la Paris, tatal sau fiind numit profesor la Sorbona. In anii ‘20 ia contact cu lumea culturala din cartierul artistic al Orasului Luminii, Montparnasse. La inceput jurnalist, descopera fotografia in anii crizei. Adopta treptat numele de scena “Brassai” (”Brasoveanul” in maghiara). In 1933 editeaza un album de fotografii care il va consacra: “Parisul, noaptea”. Devine fotograful de casa al protipendadei parisiene, realizand portrete memorabile pentru Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse, Jean Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Henry Miller etc.

Opera sa este legata in proportie covarsitoare de Orasul Luminii, oras pe care nu-l va parasi pana la sfarsitul vietii. A ramas fotograful care a surprins cel mai bine viata de noapte de aici,

Comoara

Brassai este un produs al Romaniei, chiar daca viata si opera l-au tinut departe de tara. Ar trebui promovat ca una din valorile noastre. Este o comoara ascunsa ce ar trebui descoperita si desprafuita.

Ca multe alte comori ale romanimii.

Tweet This Post  Facebook

Am descoperit recent doua comori ascunse. Mai aparte. Doua melodii.

Ineditul vine aici. Cu urechea mea muzicala, pe care sper ca o am, am descoperit in aceste piese influente romanesti. Nu ar fi pana aici nimic spectaculos daca n-ar veni de la un artist si de la o trupa care nu prea au (aparent) nici o legatura cu Romania.

Prima piesa vine de foarte departe. Nici nu ma asteptam s-o gasesc la Benny Goodman. Ascultati melodia de mai jos, “Bei mir mist du schon”. Incepand cu minutul 5:10 veti avea o surpriza.

Melodia avand titlu german, putem presupune ca a fost influentata de vreun emigrant neamt de pe la noi, plecat in cautarea muzei pe alte continente. Sau putem merge mai departe cu presupunerile. Cine stie ce istorie interesanta va fi avand si melodia aceasta?

A doua piesa vine de mai aproape, dar este tot suprinzatoare: The Who, “Baba O’Riley”. incepand de la minutul 4:10 incepe “balciul romanesc”.

Ce parere aveti? Aud eu voci sau aceste doua piese au influente romanesti?

Doua comori ascunse unde nici chiar eu nu ma asteptam.

Mai stiti si alte melodii de acest gen?

UPDATE

Nicoleta mi-a atras atentia asupra inca doua melodii care au acorduri romanesti, sau ar putea fi ins[pirate din folclorul romanesc.

Iron Maiden - “The Trooper” cateva zeci de secunde la inceput, pana la 0:37

Si Yngwie Malmsteen - Trilogy suite OP5, incepand cu 0:14

Voi ce parere aveti?

Tweet This Post  Facebook