Autor: Mircea Giosan

  • Expozitie fotografica

    Cine ma cunoaste stie ca fotografia este una din pasiunile mele. Fiind „new entry” in viata mea, aloc acestui hobby din ce in ce mai mult timp, si lucrurile incep sa se vada.

    Va supun atentiei expozitia de fotografie de mai jos, in care si subsemnatul expune 3 fotografii. Vernisajul va avea loc marti, 3 februarie la ora 19:30. Expozitia va fi deschisa pana pe data de 28 Februarie si va putea fi vizitata zilnic intre orele 09 – 19.

    mail.jpg

    Recomand cursul D-lui Dan Mititelu (Casa de Cultura „Mihai Ursachi”) pentru o viziune complet diferita asupra fenomenului si dobandirea de cunostinte obligatorii despre aceasta arta.

  • Potemkin, Universitatea si o strabunica

    Potemkin, Universitatea si o strabunica

    Cartea postala de mai jos reprezinta o piesa speciala a colectiei mele. Vederea reprezinta una din cele mai reprezentative monumente din Iasi: primul sediu al Universitatii Al. I. Cuza.

    Cladirea primului asezamant universitar din Romania (momentan ocupata de Universitatea de Medicina si Farmacia Gr. T. Popa) a fost construita de catre Matei Cantacuzino in 1760 si vanduta lui Costache Ghica in 1792.

    Primul episod care va propulsa acest palat in istorie este stabilirea aici in 1789 a cartierului general al cneazului Grigori Aleksandrovici Potemkin, comandantul armatei ruse stabilite la Iasi (suntem in timpul razboiului ruso-turc). Amant al Ecaterinei a II-a, supranumita Ecaterina cea Mare, o figura emblematica pentru istoria Rusiei Moderne, cneazul Potemkin a facut multa valva in randul nobilimii moldovene prin bancheturile nemaivazute de ieseni. Aici a fost adus pentru prima oara fastul curtii imperiale ruse si s-a dat tonul emanciparii boierimii moldovene. Acestia au inceput sa iasa din izolationismul auto-impus si au inceput sa aiba acces la tot ce inseamna Iluminismul European.

    De altfel, in tipografia de propaganda a lui Potemkin a fost editat primul ziar de pe teritoriul actual al Romaniei: „Courier de Moldavie”. Primul numar a aparut la 18 februarie 1790. Desi anuntata ca bilingva – romana si franceza – gazeta va oferi in timp numai in limba franceza informaţii despre revoluţia de la 1789, ştiri diverse precum si traduceri foiletoane din aparitiile timpului.

    Generalul a fost un cuceritor, seducand multe sotii si fiice de boieri pamanteni. De altfel, moartea cneazului, survenita in 1791 nu departe de Ungheni, in locul numit Crasma lui Talpa, se pare ca ar fi o razbunare a moldovenilor, satui de aventurile amoroase ale acestuia prin Iasi.

    Urmatorul episod interesant este gazduirea aici a lui Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eteriei in timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Generalissimul Ipsilanti era un fost general din garda Imperiala a Rusiei, fiul lui Gheorghe Ipsilanti, fost domnitor fanariot la Iasi (1799- 1801) si la Bucuresti (1802- 1806). Participase la razboiul Rusiei de aparare impotriva lui Napoleon, din anul 1813, pierzandu-si un brat. Are influenta si in Basarabia, sora lui fiind căsătorita cu guvernatorul civil din aceasta provincie. Acolo aveau si mosiile.

    Eteria a fost organizata pentru emanciparea si eliberarea Greciei de sub Imperiul Otoman si avea o puternica influenta in Moldova, datorita prezentei aici a domnitorilor fanarioti, multi dintre ei fiind greci. De altfel grecii au constituit una din cele mai puternice comunitati etnice din capitala Moldovei in secolele XVII – XIX, punand umarul la dezvoltarea tarii, prin infiintarea de scoli, tiparnite, etc. Infrangerea finala a Eteriei a avut loc tot in Moldova, in batalia de la Ungheni. Acest moment a constituit inceputul sfarsitului pentru influenta greceasca din Moldova.

    Revenind la palatul nostru, dupa revolutia de la 1848 cladirea a devenit proprietatea familiei Rosetti-Roznovanu (aceeasi familie care detinea cladirea actualei Primarii a Iasiului). In anul 1860, Ruxandra Roznovanu a dotat palatul pentru a deveni sediul primei universitati moderne din Romania. La inaugurare (26 octombrie 1860), a participat insusi domnitorul Al. I. Cuza, insotit de cei mai inalti demnitari ai statului, in frunte cu primul ministru Mihail Kogalniceanu. In urmatorii ani, aici s-a deschis primul sediu al Bibliotecii Universitare (unde a fost bibliotecar Mihai Eminescu) si Pinacoteca Nationala din Iasi (Muzeu de Arta).

    Vechea constructie nemaindeplinind criteriile cerute, se impunea constructia unei noi Universitati. In 1897 a fost inaugurat actualul sediu al Universitatii, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Construita pe vechiul amplasament al Teatrului National, ars in februarie 1888, cladirea a fost proiectata de arhitectul elvetian Louis Blanc. La inceput cuprindea numai corpul central. Celelate corpuri au fost adaugate in anii ’30, proiectant fiind Ion Pompilian.

    Micul arc de triumf din fata vechii universitati, numit „Usa Nadejdii” (toti studentii treceau pe sub ea sperand ca vor promova examenele) a fost inaltat ca poarta de acces in 1793, in timpul domniei lui Alexandru Callimachi. Inca mai are pe frontispiciu stema Moldovei cu capul de bour.

    Revenind la vederea noastra, piesa a fost editata de Editura A.D. Maier & D. Stern, cu sediul in Bucuresti, Pasajul Vilacrois. In ianuarie 1912 a fost circulata in Dolhasca, judetul Suceava, destinatar fiind stra-strabunica mea , invatatoarea Ecaterina Holban (nascuta Petrescu).

    Aceasta este istoria unui petec de hartie. O poveste frumoasa, impregnata cu generali, revolutii, palate si o strabunica.

  • Un sat

    Un sat

    Incep astazi in foileton seria articolelor legate de cartea la care lucrez. Este vorba de monografia satului unde ma simt mereu acasa si unde ma retrag cand mi-e mai greu. Un sat pierdut printre munti, situat in Bucovina draga mie.

    Valea Putnei este o localitate situata in judetul Suceava, la altitudinea de 835 m, în Pasul Mestecănis, pe drumul ce leaga Campulungul Moldovenesc de Vatra Dornei (drumul E576, denumit si DN 17). Satul face parte din comuna Pojorata (2.700 locuitori în anul 2002). Localitatea este traversata de raul Putnişsoara, care desparte masivul Giumalau de Obcina Mestecanisului. Suprafata satului este de 3.795 ha.

    O carte postala veche din colectia persoanala, circulata in 1925 de la Pojorata (Suceava) la Podu Iloaiei (Iasi)

    Si o alta, circulata in 24 ianuarie 1936 in Germania.

    Satul este situat la marginea rezervatiei Codrul Secular Giumalau si este punct de plecare pentru mai multe trasee montane spre masivul Rarau – Giumalau (altitudine maxima 1857 m). Astfel, în 5 ore se poate ajunge pe jos la Cabana şi vf. Giumalau (trasee marcate prin vf. Alunu (1665 m altitudine) sau prin Valea Castelului. Cei ce ajung pe varful Giumalau vor avea ocazia să vada o cruce de beton armat inalta de 8 m, ridicata in anul 1908 de Fondul Bisericesc Ortodox Roman Bucovina.

    Spre Cabana Rarau se poate ajunge in 7 ore prin Saua Prundu Colbului.

    Cateva carti postale din colectia mea cu vechea Cabana Touring Club, pe locul caeia s-a construit Cabana Rarau, iar mai tarziu Hotelul Rarau de astazi.

    (va urma)

  • Cronica unei iesiri reusite

    Cronica unei iesiri reusite

    Iata ca s-a infaptuit si prima iesire giosaneasca. Un succes.

    Am adunat in jurul meu 7 oameni de calitate, doritori de o altfel de iesire. Astfel, Lucia, Ana, Bogdan, Marius, Ilie, Severin si Dan mi-au fost parteneri intr-o excursie de neuitat.

    Prima escala a fost la castelul de la Miclauseni, unul din cele mai frumoase castele neogotice din Moldova.

    Satul isi datoreaza numele Vornicului Miclaus care primeste de la Alexandru cel Bun pamanturi in aceasta zona.
    Monumentul nostru a fost construit în actuala sa forma între 1880 si 1904 de catre George Sturdza, pe amplasamentul vechiului conac ridicat de vornicul Ioan Sturdza în 1755. Arhitectii Iulius Reinecke si I. Grigsberg au imprimat cladirii stilul neogotic tarziu. Cel mai mult impresioneaza decoratiunile in stil Art Nuveau inspirate din blazonul familiei Sturza (un leu cu o sabie si o ramura de maslin).

    Aici s-a aflat cea mai mare biblioteca privata din Moldova (60.000 de volume, majoritatea unicate sau raritati) din care s-au pastrat doar cateva zeci.
    In imediata apropiere putem vizita Manastirea Miclauseni, construita in 1821 de Dimitrie Sturza, pe fostul unei foste biserici de lemn construite in 1787 de Ioan Sturza. Aici se afla mormantul Vornicului Alecu Sturza, cu un epitaf scris de Costache Negruzzi si un portret al vornicului.

    Urmatoarea oprire a fost la Salina Tg-Ocna. Mentionata pentru prima data in 1502 intr-un hrisov emis de Stefan cel Mare, salina este astazi un centru de recuperare si relaxare intr-un aer binefacator, 100% natural.In baza de agrement situata la 240 m sub pamant se pot practica sporturi ca fotbalul, tenisul, basketul, etc. la o temperatura constanta de 14 grade.

    Dupa o scurta reculegere in biserica Sf Varvara (ocrotitoarea minerilor), construita chiar in salina, ne-am prins la un fotbal. Nimic nu poate fi mai reconformtant decat un sport in salina! Mentionez ca pozele din mina sunt „marcate” de cristalele de sare din aer.

    Si dupa atata sport, ce putea fi mai bun decat o gustare giosaneasca? Branzeturi Camembert si Brie, asortate cu un mango prospat, toate servite pe un pesmet marinaresc. Mmmm….Nu va e foame?

    Dupa ce am iesit in relitate, am luat drumul Borzestiului, nu inainte de a trece pe la doua din cele mai importante biserici din Tg. Ocna: Biserica Sf. Nicolae (ctitorita in anul 1580 de familia Ruset, una din marile familii ale Moldovei). Aici se afla „Cimitirul cu tunuri” locul de veci a 70 de eroi romani cazuti in luptele de la Ciresoaia, in 1917.

    Mai departe am vizitat Biserica Precista, construita in 1683 si reconstruit in 1860.

    Continuind periplul ecumenic, nu puteam sa ratam Biserica din Borzesti, ctitorita de Stefan Cel Mare in 1493. Aici s-a nascut si a copilarit domnitorul. Legenda scoasa la lumina pentru prima data de Nicu Gane in 1862, spune ca este singura biserica ridicata de Stefan nu pentru a comemora vreo victorie, ci in amintirea prietenului sau din copilarie, Mitrut, omorat de tatari in acest loc.
    Lacasul de cult are dimensiuni mari si are fatadele decorate cu ceramica smaltuita si caramida, cu insertii de piatra fasonata. Biserica pastreaza forma originala, fara turla. Un lucru mai putin stiut este ca nici o biserica din vremea domnitorului nu avea turla, acest element fiind adaugat ulterior.

    Din trunchiul stejarului din legenda s-a construit un monument comemorativ.

    Ultima pastila de cultura ne-am administrat-o la „Curtea boiereasca” din Sanduleni. Un veritabil muzeu al satului, muzeul a fost infiintat de preotul ortodox Daniel Puiu, colectionar de obiecte populare.

    Ultimul popas l-am facut la Hanu Ancutei, unde ne-am ghiftuit cu un platou de bunatati moldovenesti. Cum altfel puteam sa incheiem o zi de cautari asidue. Si de gasiri firesti.

    Ce cautam?

    Comorile ascunse.

  • Primul concurs = primul premiu

    Marius Alexa a castigat primul concurs giosanesc. El a recunoscut casa memoriala Costache Negruzzi din Trifesti.

    Drept urmare, este fericitul castigator al unui suvenir din ultima calatorie giosaneasca: o cutie de praline belgiene.

    Felicitari, Marius!

    Va astept la urmatorul concurs. Un raspuns, o sansa de castig!

  • Prima iesire giosaneasca

    LAST MINUTE UPDATE, PENTRU CA NU AM FOST SUFICIENT DE CLAR: SE POATE MERGE SI IN COLOANA, MAI MULTE MASINI. COSTURILE SE REFERA DOAR LA INTRAREA IN SALINA, TRANSPORT, MANCARE SI SUVENIRURI.


    M-am gandit la o iesire care sa ne dezmorteasca dupa Sarbatorile de Iarna. O iesire care sa ne rupa de realitatea crizei si care sa ne ofere alte perspective.

    Si am gast locul perfect pentru aceasta: salina de la Tg. Ocna.

    Putem petrece sub pamant cateva ore bune, practicand o multitudine de sporturi: fotbal, tenis de camp si de masa, baschet, badminton, etc. Sunt si locuri de joaca pentru copii.

    La intoarcere, vom vizita Manastirea „Raducanu” (sec. XVII) si Sf. Nicolae (1580) din Tg Ocna, manastirea din Borzesti – 1493 – (locul unde s-a nascut Stefan cel Mare), manastirea si castelul de la Miclauseni (sec. XVIII), Biserica Sf. Parascheva din Tg. Frumos (1541). Masa o vom lua la Hanul Ancutei.

    Salina din Tg. Ocna a fost pentru prima oara mentionata in 1502, dar aici se exploateaza sarea de 2.000 de ani. In incinta minei, la 240 m sub pamant, s-a infiintat o baza sportiva si de agrement. Aerul de aici este ultraseptic, bogat in microelemente si nu are contraindicatii.

    Kestiuni esentiale:
    – distanta Iasi – Tg. Ocna: 185 km (aprox 2,5 ore)
    – plecare din Iasi: ora 8:00
    – programul salinei: zilnic 8 – 15
    – intoarcerea in Iasi: aprox. ora 19
    – temperatura in subteran: + 12…14 grade C
    – bilet intrare salina: 16 ron adulti, 8 ron copii
    – starea drumului: buna/foarte buna
    – codul vestimentar: „gros”/sportiv
    – accesorii: rachete de tenis, palete de tenis de masa si badminton, mingi de fotbal/baschet, echipament sportiv

    Oricine este binevenit.

    Pentru orice intrebari/detalii, lasati un comentariu la acest articol sau trimiteti un mail la mircea@giosan.ro