Categorie: Destinaţii surpriză

  • Niste sladnite

    Niste sladnite

    Primele atestari ale consumului de bere in Moldova le avem inca de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Astfel, in 1402 se producea bere in „povernele” si „sladnitele” de pe langa manastitile moldovene.

    Primele consemnari ale unei fabrici de bere in Iasi ne parvin din 1653. Paul de Alep, arhidiacon de Damasc, l-a insotit pe tatal sau, patriarhul Antiohiei Macarie III, intr-o calatorie prin Tarile Romane si Rusia. Cu aceasta ocazie a mentionat consumul de bere produsa local.

    Urmatoarea atestare ne parvine din anul 1786, cand domnitorul Ioan Mavrocordat intarea prin hrisov neamtului Herlet Gerach (doctor la Spitalul „Sf. Spiridon”) privilegiul de a infiinta o fabrica de bere, sub dealul Muntenimii de Sus, „de la vale de cismeaua lui Pacurar”.

    Timp de jumatate de secol proprietari au devenit pe rand Tudora Mihailovna, Ignat Sultz, Natan Steiner.

    La inventarul facut in 1832, putem observa ca fabrica dispunea de mai multe corpuri, printre care: „cel pentru fiert berea”, „cel pentru uscar urluiala”, „cel pentru tinut berea gata”, un corp pentru argati si un grajd pentru 17 cai (necesari invartirii morii si transportului berii). Pe langa acestea mai exista o pivnita si o berarie.

    Cladirea actuala a fabricii dateaza din 1845. In acel an, tot un neamt, Johan Zweck, noul proprietar al fabricii, solicita aprobarea autoritatilor locale pentru deschiderea unei fabrici de bere care sa produca „beri di ace di rind si alta di o deosebita cualita, precum ace din staturile Germaniei, vestita bere di Bavarie”.

    In 1892, odata cu achizitionarea fabricii de catre Nicu Nanu, fabrica isi schimba denumirea in „Zimbru”. Tot in acest an, se maresc beciurile, se achizitioneaza utilaje noi, direct din Bavaria. In 1896 fabrica este alimentata electric inaintea orasului, printr-o uzina proprie.

    In 1918 devin proprietari Mihai Catap si Avram Beniaminovici, care modernizeaza puternic uzina. Astfel, in urmatorii ani ei aduc aici un elevator marca Pater Noster, o zdrobitoare produsa de Nowack et Fritz din Praga, 3 fierbatoare cu capacitatea de 80hl de la firma Rinckhofen, 22 decantoare a 17 hl fiecare si 14 butoaie din lemn de stejar a 176-456 litri.

    Deasemenea, se fac noi angajari, numarul persoanelor ajungand la 40. Maistrul berar era Rudolf Giller, adus direct din Germania, de la uzinele Malmadier din Köln.

    La 11 iunie 1848 intervine nationalizarea, iar noul director este Ion Lubas.

    In 1974 s-a construit noua fabrica de bere Zimbru, vechea cladire devenind „Sectia a II-a”. Cu timpul si-a pierdut din importanta, ajungand dupa revolutie o ruina. In 2003 s-a sistat total productia de bere.

    In ziua de azi nu a mai ramas nimic din acest crampei de existenta. Doar cateva ziduri goale si cateva pivnite intortocheate si reci. Cu investirii modeste, aici s-ar putea infiinta un muzeu al Iasiului. Unul care sa acopere o perioada de 600 de ani de istorie.

    O istorie zmuciumata dar in acelasi timp pasionanta.

  • O istorie in date

    O istorie in date

    Cateva evenimente care au marcat Iasiul:

    1513 – orasul este incendiat de tatari

    1564 – Alexandru Lapusneanu a mutat in Iasi capitala Moldovei

    1757 – infiintarea Spitalului Sf. Spiridon

    1765 – primele lucrari de aductiune a apei potabile, in timpul Domnitorului Grigore Ghica

    1816 – prima reprezentatie de teatru in limba romana “Mirtil si Hloe”, jucata in casa hatmanului Constantin Ghica

    1848 – reprezentatia primei operete romanesti, “Baba Harca” de Alexandru Flechtenmacher

    1857 – infiintarea Bancii Nulandt, prima banca de credit ipotecar din Romania

    1934 – este inaugurat sediul nou al Bibliotecii Centrale Universitare

    1960 – se reconstruieste din beton Podu Ros. Se largeste in forma actuala in 1975

    februarie 1987 – revolutia studentilor din Iasi, reprimata violent

    Daca doresti sa afli mult mai multe despre Iasi, intr-un mod succint si placut, atunci ai ajuns unde trebuia. Tot ce trebuie sa faci este sa te abonezi la acest blog.  Vei primi pe e-mail o lucrare structurata continand povestea unui oras fermecator. 18 pagini de istorie pe paine.

    Doar pentru tine.

  • Oleaca de birdwatching

    Oleaca de birdwatching

    Eram cu Hans, Bjorn si Dieter. Mergeam sa le arat Bucovina Mea. La Falticeni am avut un sentiment ciudat. Intotdeauna simt asta cand trec prin „Folticenii” sadovenieni. Cine a citit „Anii de ucenicie” intr-o livada inflorita stie la ce ma refer.

    Dar acum era altfel. Ca o neliniste stranie. Fara sa vreau am cotit spre Podoleni. Nemtii n-au simtit nimic. Dupa ce am trecut de centrul satului am simtit o liniste intrebatoare in masina. Nemtii se uitau in dreapta. Un card de lebede si rate salbatice isi tragea sufletul pe iaz. Nu stiu cum am franat. Doar ce m-am trezit cu aparatul foto pe trepied. Rezultatul il vedeti mai jos.

  • Potemkin, Universitatea si o strabunica

    Potemkin, Universitatea si o strabunica

    Cartea postala de mai jos reprezinta o piesa speciala a colectiei mele. Vederea reprezinta una din cele mai reprezentative monumente din Iasi: primul sediu al Universitatii Al. I. Cuza.

    Cladirea primului asezamant universitar din Romania (momentan ocupata de Universitatea de Medicina si Farmacia Gr. T. Popa) a fost construita de catre Matei Cantacuzino in 1760 si vanduta lui Costache Ghica in 1792.

    Primul episod care va propulsa acest palat in istorie este stabilirea aici in 1789 a cartierului general al cneazului Grigori Aleksandrovici Potemkin, comandantul armatei ruse stabilite la Iasi (suntem in timpul razboiului ruso-turc). Amant al Ecaterinei a II-a, supranumita Ecaterina cea Mare, o figura emblematica pentru istoria Rusiei Moderne, cneazul Potemkin a facut multa valva in randul nobilimii moldovene prin bancheturile nemaivazute de ieseni. Aici a fost adus pentru prima oara fastul curtii imperiale ruse si s-a dat tonul emanciparii boierimii moldovene. Acestia au inceput sa iasa din izolationismul auto-impus si au inceput sa aiba acces la tot ce inseamna Iluminismul European.

    De altfel, in tipografia de propaganda a lui Potemkin a fost editat primul ziar de pe teritoriul actual al Romaniei: „Courier de Moldavie”. Primul numar a aparut la 18 februarie 1790. Desi anuntata ca bilingva – romana si franceza – gazeta va oferi in timp numai in limba franceza informaţii despre revoluţia de la 1789, ştiri diverse precum si traduceri foiletoane din aparitiile timpului.

    Generalul a fost un cuceritor, seducand multe sotii si fiice de boieri pamanteni. De altfel, moartea cneazului, survenita in 1791 nu departe de Ungheni, in locul numit Crasma lui Talpa, se pare ca ar fi o razbunare a moldovenilor, satui de aventurile amoroase ale acestuia prin Iasi.

    Urmatorul episod interesant este gazduirea aici a lui Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eteriei in timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Generalissimul Ipsilanti era un fost general din garda Imperiala a Rusiei, fiul lui Gheorghe Ipsilanti, fost domnitor fanariot la Iasi (1799- 1801) si la Bucuresti (1802- 1806). Participase la razboiul Rusiei de aparare impotriva lui Napoleon, din anul 1813, pierzandu-si un brat. Are influenta si in Basarabia, sora lui fiind căsătorita cu guvernatorul civil din aceasta provincie. Acolo aveau si mosiile.

    Eteria a fost organizata pentru emanciparea si eliberarea Greciei de sub Imperiul Otoman si avea o puternica influenta in Moldova, datorita prezentei aici a domnitorilor fanarioti, multi dintre ei fiind greci. De altfel grecii au constituit una din cele mai puternice comunitati etnice din capitala Moldovei in secolele XVII – XIX, punand umarul la dezvoltarea tarii, prin infiintarea de scoli, tiparnite, etc. Infrangerea finala a Eteriei a avut loc tot in Moldova, in batalia de la Ungheni. Acest moment a constituit inceputul sfarsitului pentru influenta greceasca din Moldova.

    Revenind la palatul nostru, dupa revolutia de la 1848 cladirea a devenit proprietatea familiei Rosetti-Roznovanu (aceeasi familie care detinea cladirea actualei Primarii a Iasiului). In anul 1860, Ruxandra Roznovanu a dotat palatul pentru a deveni sediul primei universitati moderne din Romania. La inaugurare (26 octombrie 1860), a participat insusi domnitorul Al. I. Cuza, insotit de cei mai inalti demnitari ai statului, in frunte cu primul ministru Mihail Kogalniceanu. In urmatorii ani, aici s-a deschis primul sediu al Bibliotecii Universitare (unde a fost bibliotecar Mihai Eminescu) si Pinacoteca Nationala din Iasi (Muzeu de Arta).

    Vechea constructie nemaindeplinind criteriile cerute, se impunea constructia unei noi Universitati. In 1897 a fost inaugurat actualul sediu al Universitatii, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Construita pe vechiul amplasament al Teatrului National, ars in februarie 1888, cladirea a fost proiectata de arhitectul elvetian Louis Blanc. La inceput cuprindea numai corpul central. Celelate corpuri au fost adaugate in anii ’30, proiectant fiind Ion Pompilian.

    Micul arc de triumf din fata vechii universitati, numit „Usa Nadejdii” (toti studentii treceau pe sub ea sperand ca vor promova examenele) a fost inaltat ca poarta de acces in 1793, in timpul domniei lui Alexandru Callimachi. Inca mai are pe frontispiciu stema Moldovei cu capul de bour.

    Revenind la vederea noastra, piesa a fost editata de Editura A.D. Maier & D. Stern, cu sediul in Bucuresti, Pasajul Vilacrois. In ianuarie 1912 a fost circulata in Dolhasca, judetul Suceava, destinatar fiind stra-strabunica mea , invatatoarea Ecaterina Holban (nascuta Petrescu).

    Aceasta este istoria unui petec de hartie. O poveste frumoasa, impregnata cu generali, revolutii, palate si o strabunica.

  • Zamek

    Zamek

    In trecut oamenii isi trimiteau vederi. Intr-o lume fara e-mail, skype,
    instant messenger, vederile reprezentau alaturi de scrisori singurele mijloace de comunicare.
    Prin aceste „instrumente” considerate acum desuete se trimiteau atunci
    vestile, gandurie si urarile.

    Am ales de data aceasta o carte postala reprezentand Manastirea Zamca din
    Suceava.

    Manastirea a fost construita in 1606 (pe cartea postala apare eronat anul
    1551, ultimele date infirma acest an). Ctitorii au fost negustorii armeni din
    zona, care au avut de-a lungul vremurilor numeroase privilegii si care au
    gasit in Moldova un mediu prielnic desfasurarii afacerilor (vezi articolul meu despre familia Capri). Complexul a apartinut comunitatii poloneze timp de 100 de ani, pana la 1800, cand a fost recastigata prin proces de urmasii armenilor.

    Ctitoria face parte dintr-o salba de manastiri construite de armenii din
    zona, din care mentionez manastirea Hagicadar sau bisericile Sf. Simeon. si
    Sfanta Cruce.

    La 5 minute de manastire se pot vizita ruinele cetatii Scheia, prima cetate
    de scaun din Suceava, construita la 1380 si abandonata in secolul al XV-lea.

    Revenind la vederea noastra, aceasta este scrisa in caligrafia tipica vremii,
    cu litere articulate atent si trimisa domnisoarei Eliza Petrovici cu adresa
    pe strada Agafton nr. 13 din Botosani. A fost circulata in ianuarie 1919, cu
    un timbru Carol I.

    Textul cartii postale suna astfel:

    „Draga Eliza,
    Nu face nimica, draga Eliza, dar nici noi nu am fost bine dispusi, mamica
    fiind bolnava, din cauza unei masele si acuma e la Iasi, in spital, i-a facut
    operatie. Tu ce-ai mai facut? Restul este bine si imi face deosebit de bine
    ca nu ma uiti si eu imi cer scuze ca nu ti-am scris nimica.

    Cu drag, Tica”

    Mesajele de pe vechile carti postale sunt de obicei simple, dar fermecatoare
    prin simplitatea lor. Fac parte dintr-o lume aparte, in care daca intri,
    descoperi parfumul placut al vremurilor trecute.

    Trei lucruri pe care s-ar putea sa nu le stii despre Manastirea Zamca:

    – Numele provine din limba polona (zamek = fortareata, cetatuie). In 1691
    regele polon Ioan Sobieski a intarit cetatea cu ziduri protectoare si un val
    de pamant, iar localnicii i-au spus de atunci Zamca

    – Numele vechi al manastirii a fost Sfantul Oxent (Oxentie)

    – Turnul din partea de est a complexului reprezinta unul din cele mai inalte
    3 puncte din Suceava (398 m altitudine). El ofera o priveliste rara asupra
    orasului.